La prima vedere, vizita prim-ministrului ungar a fost exact ceea ce şi-a propus când a plecat la Washington: laude din belşug şi o scutire de la sancţiunile pentru aprovizionarea cu petrol, gaze şi energie nucleară din Rusia. Şi toate acestea cu doar cinci luni înainte de alegeri dificile pentru Viktor Orban.
Totuşi, dacă privim mai atent, imaginea nu este atât de clară. Partea americană a încheiat un acord comercial dur şi costisitor pentru Ungaria, comentează BBC într-o corespondenţă din Budapesta.
Nu s-a înregistrat niciun progres în ceea ce priveşte cea mai mare problemă a lui Viktor Orban: încheierea războiului din ţara vecină, Ucraina, şi, odată cu acesta, a umbrei lungi pe care conflictul o aruncă asupra Ungariei.
Să ne uităm mai întâi la victoria-cheie a lui Orban – o scutire de sancţiuni din partea SUA, despre care un oficial al Casei Albe a declarat pentru BBC că este limitată la un an, deşi Péter Szijjártó, ministrul de Externe al Ungariei, a spus că va fi pe termen nelimitat.
Perioada de timp este interesantă. Trump doreşte în mod clar să-şi ajute prietenul să câştige alegerile din aprilie. Iar scutirea se potriveşte parţial cu cererea Comisiei Europene adresată tuturor statelor membre de a înceta importul de petrol, gaze şi combustibil nuclear din Rusia până la sfârşitul anului 2027.
Din perspectiva UE, ceea ce lipseşte este un angajament politic din partea lui Orban de a îndeplini această cerere – un angajament asumat şi îndeplinit, în schimb, de guvernul ceh. Iar UE încearcă să înăsprească sancţiunile energetice, spre furia Ungariei şi Slovaciei.
Argumentul care l-a impresionat atât de mult pe Trump
Departe de atenţia mass-media, compania energetică maghiară MOL a modernizat două dintre rafinăriile sale – Százhalombatta în Ungaria şi Slovnaft în Bratislava – pentru a prelucra ţiţeiul Brent în locul ţiţeiului Urals cu conţinut ridicat de sulf care circulă prin conductele ruseşti.
Vineri, MOL a declarat că 80% din necesarul său de petrol ar putea fi importat prin conducta Adria din Croaţia, deşi cu costuri logistice şi riscuri tehnice mai mari.
Aşadar, argumentul lui Orban, care l-a impresionat atât de mult pe Trump, potrivit căruia Ungaria, ca ţară fără ieşire la mare, nu are altă alternativă la petrolul rusesc, s-ar putea să nu fie întru totul adevărat.
În total, Ungaria şi Slovacia au plătit împreună Rusiei 13 miliarde de dolari pentru petrolul său între invazia pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022 şi sfârşitul anului 2024.
Perioada de un an acordată de SUA reprezintă totuşi o pauză valoroasă pentru gospodăriile maghiare în această iarnă.
Orban a declarat reporterilor pro-guvernamentali care l-au însoţit la Washington că, în caz contrar, facturile la utilităţi „ar fi putut creşte de până la trei ori în decembrie”. Limitarea acestor facturi prin diverse mijloace a fost un element central al popularităţii sale în Ungaria începând din 2013.
Energia nucleară
În temeiul derogării acordate de SUA, Ungaria poate continua să cumpere gaz rusesc prin conducta Turkstream, care traversează Balcanii, şi să plătească pentru acesta în valută forte (185 de milioane de dolari numai în august), profitând de o lacună legislativă bulgară.
Orban a acceptat, pe de altă parte, să cumpere GNL din SUA în valoare de 600 de milioane de dolari, potrivit Bloomberg.
O altă parte importantă a acordului cu Washingtonul este energia nucleară.
Ungaria a acceptat să cumpere bare de combustibil nuclear din SUA pentru centrala nucleară Paks 1 (la un cost de 114 milioane de dolari), în paralel cu cele cumpărate de la Rosatom din Rusia şi Framatome din Franţa.
Planurile Rusiei de a finanţa şi construi extinderea centralei nucleare, proiectul Paks 2, au fost mult întârziate de probleme tehnice şi de licenţiere. Acordul SUA de a ridica toate sancţiunile nucleare asupra Ungariei ar putea contribui la reluarea proiectului, dar problemele spinoase rămân.
Ungaria a acceptat, de asemenea, să cumpere tehnologie americană pentru a extinde stocarea pe termen scurt a combustibilului nuclear uzat la Paks, pentru o sumă cuprinsă între 100 şi 200 de milioane de dolari.
Centrala nucleară Paks 1 a fost construită de Uniunea Sovietică în anii 1980 şi furnizează aproximativ 40% din necesarul de energie electrică al Ungariei.
Cea mai importantă parte a acordului
Poate că cea mai importantă parte a acordului a fost angajamentul Ungariei de a cumpăra până la 10 reactoare nucleare modulare mici din SUA, pentru o sumă cuprinsă între 10 şi 20 de miliarde de dolari.
Ungaria are nevoie de energie electrică pentru a alimenta imensele fabrici de baterii chinezeşti construite în toată ţara. Centralele nucleare mici sunt mai puţin afectate de întârzierile în construcţie şi sunt mai uşor de autorizat.
În cele din urmă, se discută şi un acord de swap valutar – similar cu un acord recent între SUA şi Argentina pentru susţinerea peso-ului – în baza căruia băncile centrale din SUA şi Ungaria pot schimba valute. Acest lucru ar însemna că, în cazul unei viitoare crize financiare în Ungaria, banca centrală a SUA ar putea furniza dolari Budapestei, ceea ce ar spori securitatea financiară în Ungaria.
Pe scurt, Ungaria a încheiat un acord pentru a cumpăra gaz, energie nucleară şi sisteme de armament nespecificate din SUA, în schimbul unei derogări temporare de la sancţiunile SUA asupra petrolului şi gazului rusesc.
Nu a obţinut, în schimb, o nouă dată pentru un potenţial summit Trump-Putin la Budapesta, ca parte a eforturilor de a pune capăt războiului dintre Rusia şi Ucraina.
Criticii spun că dependenţa energetică de Rusia este înlocuită de dependenţa energetică de SUA. Guvernul Orban susţine însă că realizează o mai mare diversitate a aprovizionării.