Curtea Constituțională a explicat, în motivarea publicată vineri, că legea privind pensiile magistraților a fost declarată neconstituțională în ansamblul său din cauza unei erori procedurale majore: proiectul nu a primit un aviz legal al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
CCR arată că solicitarea avizului a fost făcută „prematur” și asupra unei versiuni de lucru a proiectului, ceea ce a împiedicat CSM să își exercite atribuția prevăzută de lege.
Totodată, Curtea respinge argumentul potrivit căruia modificarea pensiilor de serviciu ar însemna eliminarea lor, subliniind că statul poate ajusta nivelul acestor pensii pentru a menține echilibrul bugetar, fără a afecta independența Justiției.
CCR reamintește că protecția constituțională a pensiei de serviciu nu exclude modificări „neesențiale”, mai ales în condițiile unor constrângeri economice.
Cine e de vină pentru lipsa avizului CSM?
„Curtea constată că solicitarea avizului CSM nu a fost realizată în condiții de legalitate, cererea înaintată de ministerul inițiator fiind prematură și, eventual, rezultatul unei erori de apreciere, astfel că nu poate fi considerată ca fiind o solicitare validă a avizului CSM (...)
Prin urmare, lipsa avizului CSM s-a datorat transmiterii unei cereri de avizare neconforme într-o etapă procedurală care nu permitea solicitarea avizului și asupra unei variante redacționale a proiectului de lege care nu corespundea etapei procedurale antereferite, ceea ce a împiedicat CSM să își exercite atribuția prevăzută” de lege, arată motivarea la decizia CCR.
Totuși, patru judecători CCR, care au o opinie separată de majoritatea (de 5) care a adoptat decizia, consideră că legea nu este neconstituțională din acest motiv.
”În lumina condițiilor constituționale ale angajării răspunderii și calendarului menționat, perioada de așteptare a inițiatorului (22-29 august) poate fi apreciată ca fiind rezonabilă.
Guvernul avea competența legală de a-și asuma răspunderea în fața Parlamentului asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu chiar în lipsa comunicării avizului consultativ al CSM, întrucât acesta fusese solicitat de inițiator potrivit legii.
Absența unui aviz în acest termen (30 august-1/3 septembrie) se înscrie în coordonatele nerespectării atribuției legale a CSM de avizare, ceea ce reflectă și o lipsă de colaborare loială a autorității avizatoare, CSM, în cadrul procesului de legiferare”, se arată în opinia separată.
CCR: Statul poate modifica pensiile de serviciu
Pe de altă parte, în motivarea deciziei se arată că argumentul Înaltei Curți conform căruia pensia de serviciu a magistraților este protejată de Constituție, iar modificările propuse ar echivala cu eliminarea acesteia este nejustificat, întrucât protecția pensiilor magistraților nu exclude modificarea acestora, mai ales în condițiile în care statul poate demonstra că măsurile propuse sunt necesare pentru asigurarea unei gestionări sustenabile a resurselor financiare.
Anterior, CCR (în Decizia nr.467 din 2 august 2023) a recunoscut că, deși pensia de serviciu este protejată, aceasta poate fi reglementată prin măsuri care nu aduc atingere esențială dreptului la pensie.
Modificările propuse nu vizează eliminarea pensiilor de serviciu, ci doar adaptarea acestora pentru a răspunde noilor realități economice și sociale, fără a le reduce semnificativ și, astfel, a pune în pericol independența Justiției.
CCR: Protecția pensiei de serviciu nu exclude modificări pentru echilibrul bugetar
Guvernul are obligația să adopte măsuri echilibrate pentru a asigura sustenabilitatea bugetului public, mai ales în contextul crizelor economice și financiare care pot apărea.
Modificările vizează doar pensiile de serviciu ale magistraților, dar acest lucru poate fi justificat prin rațiuni legate de protejarea independenței Justiției și asigurarea unui sistem judiciar funcțional.
În acest context, Curtea Constituțională (în Decizia nr.900 din 15 decembrie 2020) a apreciat că legislația poate reglementa în mod diferențiat grupuri profesionale, atunci când există o rațiune obiectivă pentru aceste diferențieri, se arată în motivare.
CCR: Legea nu încalcă principiul securității juridice și nici pe cel al încrederii legitime
Curtea Constituțională mai arată în motivare că actul normativ nu încalcă principiul securității juridice și nici pe cel al încrederii legitime.
Judecătorii CCR notează că noua reformă a pensiilor de serviciu „nu aduce în discuție un element aleatoriu”, ci introduce „o soluție legislativă mai restrictivă” pentru acordarea acestor beneficii, cu scopul de a corecta inechitățile din sistem.
Potrivit Curții, legea este „răspunsul firesc la realitatea socială și financiară a țării” și are „o concepție și un scop concordante”, respectând cerințele de claritate și previzibilitate.
În privința principiului încrederii legitime, CCR precizează că o reformă aplicată gradual, cu o perioadă de tranziție de peste 11 ani, nu afectează acest principiu.
Dimpotrivă, arată Curtea, încrederea cetățenilor „este susținută de acțiunea statului de a urmări binele general, care poate diferi de binele individual sau de grup”.
Judecătorii constituționali subliniază şi că procedura prin care a fost adoptată legea, cea de asumare a răspunderii, a fost justificată, în condițiile în care „procedura generală de legiferare ar fi însemnat o prelungire în timp a crizei financiar-bugetare a statului și adâncirea deficitului public”.
Nicuşor Dan e optimist
Preşedintele Nicuşor Dan a afirmat, vineri, că discuţiile din coaliţie pe tema pensiilor magistraţilor ”se apropie de un compromis”.
În plus, preşedintele nu crede că banii aferenţi jalonului din PNRR, peste 230 de milioane de euro, vor fi pierduţi: ”Eu cred că trebuie să fim optimişti din privinţa asta”.
Întrebat dacă va discuta cu liderii coaliţiei pe această temă, Nicuşor Dan a răspuns: ”O să avem, foarte probabil, o întâlnire săptămâna viitoare, pe mai multe chestiuni care ţin de activitatea curentă, o începere de discuţie pe buget 2026 (...) Ca proiectul să fie asumat de Guvern în faţa Parlamentului, fie dezbătut într-o procedură rapidă, este timp. Întrebarea este dacă îl va ataca ulterior cineva la Curtea Constituţională şi cât va dura acolo”.
Referitor la această lege s-a pronunţat joi seara şi premierul Ilie Bolojan, care a explicat că așteaptă motivarea deciziei CCR pentru a putea lua măsurile necesare. „Vom aștepta motivarea, sper că în zilele următoare să apară, în așa fel încât atât pe pachetul fiscal, cât și pe pachetul pe magistrați să putem lua niște decizii și să revenim pentru a fi adoptate”, a declarat Bolojan. Decizia privind procedura de adoptare va fi luată „într-o săptămână, maxim două”.
Sorin Grindeanu, liderul PSD, a spus că a aflat „pe surse” că legea privind pensiile magistraților ar fi fost respinsă de Curtea Constituțională și pe conținut, dacă ar fi avut avizul CSM și s-ar fi trecut de analiza pe formă şi că PSD va veni cu o nouă propunere de lege pentru pensiile magistraților care va trece de CCR.
Între timp, PSD i-ar fi transmis premierului un ultimatum: dacă legea nu este adoptată până la 28 noiembrie, cu avizul de constituționalitate al Curții Constituționale, ar putea fi demis.
Cum s-a votat în CCR
Decizia de neconstituționalitate a fost luată pe 20 octombrie, însă CCR a avut nevoie de peste două săptămâni pentru a redacta motivarea în acest caz.
Legea privind reforma pensiilor private a fost respinsă de cinci judecători, respectiv Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Mihaela Ciochină. Primii patru au fost propuși de PSD în funcția de judecător, în timp ce Mihaela Ciochină a fost trimisă la Curte de fostul președinte Klaus Iohannis.
Alți patru judecători - Simina Tănăsescu, Iulia Scântei, Csaba Asztalos și Dragoș Dacian - au făcut opinie separată, în sensul că nu au fost de acord ca legea să fie respinsă pentru că lipsea avizul CSM.