În fiecare zi, în România, 4–5 animale trăiesc cruzimi atât de grave încât ajung în anchete penale. Peste 5 oameni sunt sancționați, dar doar un singur animal este scos din mediul care îi pune viața în pericol. Ceilalți rămân acolo: în lanțuri, în curți, în subsoluri.
Conform datelor Poliției pentru Protecția Animalelor, între 2020 și 2024 au fost aplicate peste 9.000 de sancțiuni contravenționale pentru cruzime și deschise peste 8.300 de dosare penale.
Cu toate acestea, în aceeași perioadă au fost emise doar 1.871 de ordine de plasare — în medie, un singur animal salvat pe zi, subliniază Asociația Sache, într-un comunicat transmis Spotmedia.
O lege care sancționează, dar nu protejează
Asociația a inițiat campania națională „Legea care nu vede durerea nu apără viața”, pornind de la cazul cățelușei Katya – un Cocker Spaniel de doar 10 luni, bătut de 14 ori, dar încadrat legal ca „nerănit” pentru că nu avea urme vizibile.
Cazul a scos la iveală o lacună gravă în legislația actuală și a devenit simbolul unei nevoi urgente de schimbare.
Petiția, semnată deja de peste 68.000 de persoane, cere modificarea Legii 205/2004 privind protecția animalelor, pentru recunoașterea traumei psihice ca formă de abuz și pentru introducerea unor măsuri eficiente de protecție în cazurile de cruzime.
„Avem legi, dar lipsesc mecanismele de aplicare. În majoritatea cazurilor, animalele rămân în locul abuzului, chiar și după ce autoritățile confirmă fapta. Legea sancționează, dar nu protejează. Deși cazurile de cruzime se repetă zilnic, statul nu are încă instrumente pentru a le gestiona corect. Procedurile sunt greoaie chiar și în cadrul structurilor existente, iar lacunele legislative lasă prea des animalele fără protecție.
Asociația Sache face un apel către autorități să intervină cu soluții concrete și urgente pentru o problemă care afectează nu doar animalele, ci și încrederea publică. Cazul Katya a arătat doar vârful icebergului. În spatele fiecărei statistici există o viață care așteaptă să fie văzută”, explică Laura Fincu, fondatoarea Asociației Sache.
Cruzimea, o problemă sistemică
Asociația atrage atenția că ceea ce pare o serie de cazuri izolate este, în realitate, un tipar de violență sistemică – tolerată, legalizată și, uneori, chiar încurajată prin lipsa de reacție.
„Violența începe acasă, pe stradă, dar și în adăposturi ale groazei, continuă prin contracte publice de gestionare abuzivă, este acoperită de instituții pasive și legalizată prin eutanasie - o etichetă sterilă pentru ucidere”, mai spune Laura.
Numeroase studii internaționale, inclusiv rapoarte ONU, arată că violența față de animale este un predictor al violenței față de oameni. Copiii expuși constant la cruzime dezvoltă o toleranță periculoasă la suferință, iar societățile care ignoră abuzul asupra animalelor sunt aceleași care eșuează în protejarea celor vulnerabili.
„Animalele sunt primele victime tăcute ale unei probleme mai mari. Cum tratăm animalele spune multe despre cine suntem ca societate. E timpul să alegem compasiunea, nu indiferența”, încheie Laura Fincu.