Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, a vorbit, într-un interviu acordat Spotmedia, despre provocările mediului de afaceri și concluziile desprinse din ediția 2025 a Topului Național al Firmelor.
În cadrul dialogului, el a subliniat creșterea cifrei de afaceri la nivel național, polarizarea economică și necesitatea stabilității fiscale, dar și importanța stimulentelor pentru companiile performante și a unei reforme administrative care să reducă cheltuielile statului.
Reporter: Domnule președinte, România traversează o perioadă care, din punct de vedere economic, este plină de provocări. În acest context, care este starea economiei, pornind de la rezultatele Topului Național al Firmelor?
Mihai Daraban: Bun, trăim o perioadă destul de delicată, în care suntem bombardați în media numai cu vești negative. Dar nu aș vrea să le legăm. Poate ele merită să fie dezbătute, însă nu să le aruncăm în curtea economiei, pentru că nu avem cum să intrăm în acest cor al pesimiștilor.
Așa cum spuneați, ne-am ocupat de Topul Firmelor și am preluat datele de la Finanțe pe 28 iulie, de atunci le procesăm încontinuu.
Aceste date ne arată că sunt mai mulți agenți economici care au depus bilanțul la Fisc. Nu spun neapărat că s-au înființat societăți noi, ci pur și simplu au intrat mai multe firme în legalitate, depunând bilanțul la organele fiscale. Avem 917.881 față de 866.601 cu un an înainte.
A crescut cifra de afaceri de la 490 de miliarde de euro la 527,89 miliarde de euro. Deci iată o creștere semnificativă. Și profitul a crescut, nu atât pe cât am fi vrut noi, dar este la 53,28 miliarde de euro. Vedem o marjă de puțin peste 10% din cifra de afaceri, ceea ce nu este rău deloc.
Deci n-aș putea spune că economiei i-a mers rău. Probabil că profitul, de care v-am spus că nu sunt mulțumit, pentru că nu a crescut pe cât doream, este și datorat acestor amenințări care există în programul de guvernare, vis-a-vis de 16% impozit pe dividende, impozitul de 1% pe cifra de afaceri la firmele peste 50 de milioane de euro.
Dar, una peste alta, legat de top, acesta a înregistrat mai multe societăți. Pe primele 10 locuri sunt 13.078 de societăți care au o cifră de afaceri de 287 de miliarde de euro.
Practic, acest top ne mai arată ceva: polarizarea economiei românești. Pentru că 1,4% din numărul total de firme care au depus bilanțul realizează 54,94% din cifra de afaceri totală.
Reporter: Pornind pe această tentă pozitivă pe care dvs o propuneți, există diferențe semnificative în clasamentul topului, ediția din 2025, comparativ cu cele din anii trecuți?
Mihai Daraban: Există creșteri semnificative ale cifrei de afaceri. Mă bucur foarte mult că industria are o pondere mare, atât ca număr de societăți clasificate pe primele 10 locuri, cât și ca profitabilitate raportată la cifra de afaceri.
Într-adevăr, comerțul este pe primul loc, dar mă bucur foarte mult pentru industrie, pentru că aici cred că va fi miza viitorului. Miza va fi să rămânem în continuare cu o capacitate de producție semnificativă, capabili să ne adaptăm noilor cerințe ale pieței.
Reporter: Ați menționat comerțul. Aș vrea să evidențiați care sunt sectoarele cu cea mai mare contribuție la creșterea economică.
Mihai Daraban: Sunt cele trei: industrie, servicii și comerț. Aș fi vrut să vă spun și de agricultură, silvicultură, piscicultură sau turism. Din păcate, nu pot.
Sper ca pe viitor turismul să reprezinte „two digits”, adică un procent din două cifre în Produsul Intern Brut, pentru că România are un potențial extraordinar, din păcate, nevalorificat.
Reporter: Prin urmare, reversul medaliei: unul dintre sectoarele mai vulnerabile ar fi turismul.
Mihai Daraban: Da, este un sector vulnerabil. Sperăm ca și construcțiile să rămână viabile, chiar dacă au dispărut acele facilități fiscale pentru angajatorii din domeniul construcțiilor.
Mi-aș dori ca IT-ul să conteze în continuare, dar vedeți, trebuie să ne gândim și la faptul că suntem pe ultimul loc la inovare și cercetare în UE, o spune Eurostat, nu Camera de Comerț.
Deci trebuie să ne gândim și să fim cu picioarele pe pământ, spre ce ne-am îndrepta pe viitor ca produse de export ale României?
Reporter: Domnule președinte, Camera de Comerț este singura instituție abilitată, printr-o lege organică, să organizeze acest Top Național al Firmelor. Care sunt criteriile după care se face clasamentul?
Mihai Daraban: În primul rând, este o formulă unică, aplicată de 32 de ani, care ține cont de cifra de afaceri netă, profitul din exploatare, rata profitului din exploatare, eficiența utilizării capitalului uman și, nu în ultimul rând, eficiența utilizării capitalului angajat.
Nu întâmplător, noi lucrăm la acest top cam trei luni de zile. Mulți îl văd doar ca pe o gală, dar în spatele ei se ascunde o muncă susținută a colegilor din Camera de Comerț, atât Națională, cât și din Camerele județene.
Vreau să-i asigur pe toți că acest clasament este obiectiv. Singura vulnerabilitatea vine de la faptul că bilanțul contabil a fost depus de fiecare firmă pe propria răspundere. Deci noi nu am făcut decât să procesăm datele pe care firmele le-au depus la organele fiscale.
Dacă dânșii au făcut niște erori atât la numărul de salariați, să spunem, au pus mai mult sau mai puțin sau la cifra de afaceri nu știu, au pus un zero în plus sau la profit e problema dânșilor, nu este a noastră, pentru că la noi lucrează softul.
Reporter: Dar ar fi corect să spunem că acest Top Național al Firmelor este o oglindă a economiei?
Mihai Daraban: Este oglinda, este barometrul cel mai eficient și cel mai oficial care există în mediul de business. De fapt, acest top va reprezenta, în lunile următoare și până la ediția viitoare, o carte de vizită a economiei românești.
Topul va fi trimis la toate ambasadele României din străinătate, la toate ambasadele străine din București, la camerele de comerț internaționale cu care avem relații directe și, nu în ultimul rând, va fi prezentat partenerilor de afaceri din străinătate.
Clasamentul este realizat științific, bazat pe criterii obiective, iar firmele incluse nu sunt datoare la bugetul de stat, vorbim despre situația la 31 decembrie 2024.
Reporter: Domnule președinte, în toate aparițiile dvs în media am observat dedicația față de mediul de afaceri și dorința de a-l sprijini. Care sunt provocările pe care le identificați în perioada următoare pentru mediul de afaceri?
Mihai Daraban: În primul rând, instabilitatea fiscală. Va trebui ca acest Cod Fiscal să rămână stabil o perioadă mai lungă de timp. Vor trebui niște ajustări. Așa cum am menționat, să dispară acea taxă de 1% pe cifra de afaceri, pentru că ea s-a introdus, vezi Doamne, ca să ataci cu ghilimele niște multinaționale. Dar, de fapt, din cele 1.024 de societăți care se califică a fi peste 50 de milioane de euro cifră de afaceri, 408 sunt românești, deci lovești implicit și în aceste firme românești.
Mai mult de atât, cred că s-au dus prea sus cu impozitul pe dividende și se va descuraja firma în a face profit. O să mă întrebați și ce o să facă. O să își pună toată viața pe firmă, o să își pună toate cheltuielile personale pe firmă, o să se joace cu cei de la Fisc, care vor fi cheltuieli deductibile și nedeductibile. Dar omul de afaceri încearcă, pentru că nu va sta să încaseze ca un sac de box.
Reporter: Vor riposta. Revenind puțin la percepția pozitivă asupra economiei, cu ce soluții vine Camera de Comerț pentru ca mediului de afaceri să-i fie mai bine?
Mihai Daraban: De ani de zile oferim trofee și premii de excelență pentru firme care se clasează pe primul loc trei sau cinci ani consecutiv. Eu cred că agenții economici români au nevoie și de stimulente, nu doar de penalități. De exemplu, dacă o firmă are trei ani consecutiv un profit net de minimum 10% din cifra de afaceri, i se poate reduce impozitul pe dividende de la 16% la 8%.
Dacă are cinci ani consecutiv, poate scădea la 5%, iar dacă are zece ani consecutiv rezultate similare, poate ajunge chiar la 0%.
Sau poți să mai scazi din impozitul pe profit. Adică, repet, trebuie și niște stimulente din acestea, să-i dai agentului economic niște ținte pe termen scurt, mediu și lung, ca să-l ambiționezi. Adică nu numai penalități toată ziua.
Dar aceste lucruri trebuie făcute concomitent cu reducerea cheltuielilor statului, pentru că noi, oricât am produce și am crește cifra de afaceri, profitul, nu cred că vom putea niciodată stăpâni apetitul actual de consum al statului și atunci statul trebuie să se reformeze.
Aud acum sunt niște candidați la Capitală care spun de o primărie în loc de șapte. Păi noi lucrul ăsta îl spunem de șase ani, noi de șase ani spunem să nu mai fie 42 de județe, să fie 15, să nu mai fie comună sub 5.000 de locuitori, oraș sub 10.000.
Bucureștiul să aibă o primărie în loc de șapte. De ce? Pentru a scădea cheltuielile statului, a crea un confort bugetar din care să creezi niște facilități. Și aici iar mergem pe dominoul acesta să creezi niște facilități, să aduci în România acele producții de larg consum de bunuri de larg consum, ca să satisfacă apetitul de consum al românilor. Pentru că, vrem nu vrem, nu avem cum să uităm că România a importat de 126 de miliarde de euro anul trecut.
Reporter: Reorganizarea teritorială a României este unul din dezideratele Camerei de Comerț, dar știu că ați mai apărut în spațiul public cu un alt aspect foarte important faptul că sunt foarte multe firme care sunt înregistrate, există, dar care nu își depun bilanțurile la organele abilitate și este o discrepanță care cred că ar aduce mai mulți bani la bugetul de stat.
Mihai Daraban: Ni s-a uscat gâtul de când spunem asta. În 2014 erau 140 de mii de firme în plus față de cele care depuneau bilanțul, care figurau active și în funcțiune la Registrul Comerțului și nu depuneau nimic an de an.
Am venit să spunem: vedeți că s-au făcut 160 de mii. Vedeți că sunt 190 de mii. Vedeți că sunt 210 mii. Și iată-ne astăzi, când avem acest interviu, când la Registrul Comerțului sunt 1.257.000 de firme active și în funcțiune și au depus bilanțul 917.188. Deci iată că aproape 340.000 de societăți, față de 140.000 acum 11 ani, nu depun nimic la Fisc.
Repet, ca să fim înțeleși, Registrul Comerțului este o entitate a Ministerului de Justiție, ANAF-ul este o entitate a Ministerului de Finanțe. Din câte știu, și ministrul de Justiție și ministrul de Finanțe fac parte din același guvern și stau cam la aceeași masă. Mai mult n-am ce să spun.
Reporter: Aș vrea să încheiem acest interviu cu un mesaj, dar de data aceasta, pentru cei care nu au reușit să se claseze în Topul Național al Firmelor, să prindă un loc printre fruntași, e important să îi stimulăm și pe cei care au ajuns.
Mihai Daraban: Să înțeleagă că topul este și un mijloc de promovare, deci nu este o diplomă în sine, ci un trofeu. O statuetă este un mijloc de promovare.
Noi promovăm economia românească pe de-a-ntregul, dar, la o adică, când sunt chestiuni punctuale, când delegațiile străine îți cer să le recomanzi niște firme dintr-un anumit domeniu de activitate, e primul lucru pe care îl accesăm, e topul pe care l-am făcut noi. Deci aceia vor fi primii recomandați.
Reporter: Vă mulțumim, domnule președinte. Mult succes cu topul de anul acesta și edițiile viitoare, bineînțeles și mult succes cu mesajele pe care le transmiteți. Iată, se fac 11 ani de când tot transmiteți același mesaj. Poate că ajungi acolo unde trebuie și se întâmplă ceva.
Mihai Daraban: Mulțumesc și eu!