Vicepremierul și ministrul bulgar al Transporturilor, Grozdan Karadjov, a lansat un atac dur la adresa României, acuzând autoritățile de la București că „pun obstacole sistematice” în calea extinderii infrastructurii comune peste Dunăre.
Declarațiile au fost făcute la Ruse și sunt citate de publicația Dunav Most.
„De cinci luni lucrăm la foaia de parcurs pentru coridoarele nord-sud. Este clar că România vrea să lase un singur punct - Ruse - Giurgiu. Ei nici măcar nu sunt pregătiți să semneze un acord pentru poduri noi. Nu este vorba despre bani sau construcții, ci pur și simplu despre un consimțământ pe hârtie”, a declarat Grozdan Karadjov.
Oficialul bulgar a adăugat că procedurile pentru al treilea pod de la Ruse sunt întârziate de ani de zile, iar evaluarea de mediu abia acum avansează. El a subliniat că linia de feribot Ruse - Giurgiu ar putea prelua până la 25% din traficul rutier, însă cooperarea cu partea română este, în opinia sa, „foarte slabă”.
Bucureștiul condiționează noile poduri de dragarea Dunării
De-a lungul ultimilor ani, guvernele României au legat demararea de noi proiecte de infrastructură peste Dunăre de finalizarea lucrărilor de dragare de către Bulgaria.
România susține că nivelul redus al apei și lipsa lucrărilor de întreținere de pe malul bulgar blochează traficul naval. Totodată, există îngrijorări că noile poduri ar putea redirecționa fluxurile comerciale către portul Varna, în detrimentul Constanței, scrie G4Media.
În aprilie 2025, guvernul bulgar a făcut un pas concret către îndeplinirea cerinței României, aprobând un acord între Agenţia Executivă pentru Explorarea şi Întreţinerea Fluviului Dunărea și Administraţia Fluvială a Dunării de Jos din Galați. Acordul vizează lansarea în comun a procedurilor de achiziții publice în cadrul proiectului FAST Danube 2, destinat îmbunătățirii condițiilor de navigație pe sectorul comun al fluviului.
Potrivit agenției BTA, proiectul - în valoare de aproape 230 de milioane de euro, fără TVA - este cofinanțat prin programul european Connecting Europe Facility. Bulgaria contribuie cu 111,8 milioane de euro, din care până la 85% provin din fonduri nerambursabile.
În 2022, ministrul român al Transporturilor de atunci, Sorin Grindeanu, declara că România a început lucrări de dragare inclusiv pe porțiunile administrate de Bulgaria, cu acceptul acesteia, pentru a evita blocajele.
„Sigur că am avut blocaje undeva în sudul ţării pe anumite tronsoane, pe şenalul navigabil gestionat de colegii din Bulgaria. Vă mai spun ceva: au fost de acord să facem noi dragarea, chiar dacă e treaba lor, şi o să o facem noi, nu e prima dată când România face dragarea pe sectorul bulgar, astfel încât totuşi acele blocaje care aţi văzut că se întâmplă în sudul ţării să nu mai existe, şi au început aceste lucrări”, afirma Grindeanu la acel moment.