Uniunea Europeană este din ce în ce mai convinsă că utilizarea celor aproximativ 200 de miliarde de euro (232 de miliarde de dolari) din activele băncii centrale ruse îngheţate reprezintă singura modalitate viabilă de a asigura un cadru durabil pentru finanţarea Ucrainei, în condiţiile în care alte surse se epuizează.
Potrivit unor surse familiare cu discuţiile, liderii europeni intenţionează să ajungă la un acord politic privind folosirea acestor active la summitul de săptămâna viitoare de la Bruxelles.
După obţinerea unui astfel de consens, executivul european ar urma să înceapă rapid elaborarea unei propuneri legale pentru un mecanism care să permită eliberarea fondurilor până în al doilea trimestru al anului viitor. Sursele au vorbit sub protecţia anonimatului, deoarece discuţiile sunt confidenţiale, scrie Bloomberg.
Presiunea creşte pe Europa, în timp ce SUA îşi reduc contribuţia militară
Urmărind să compenseze lipsa sprijinului american, Europa preia tot mai mult povara finanţării nevoilor militare şi economice ale Ucrainei, după ce SUA au anunţat că nu vor mai plăti pentru armele furnizate Kievului. În acelaşi timp, mai multe state membre ale UE se confruntă cu instabilitate politică şi bugetară, în timp ce încearcă să-şi majoreze propriile cheltuieli de apărare.
Preşedintele Volodimir Zelenski a sugerat că unii aliaţi întârzie furnizarea banilor pentru un program special care permite Ucrainei să cumpere armament american cu fonduri provenite în mare parte din Europa. El a precizat că Ucraina ţintea achiziţii de un miliard de dolari pe lună „pentru a-şi valorifica pe deplin potenţialul”. Luna trecută, Kievul a anunţat că şase ţări au contribuit până acum cu circa 2 miliarde de dolari la pachetele de sprijin pentru apărare.
Kiev cere mai multe sisteme antiaeriene şi armament cu rază lungă
Ucraina solicită de luni de zile aliaţilor să-i furnizeze mai multe sisteme de apărare aeriană şi capacităţi de atac la distanţă mare, pentru a lovi ţinte militare din adâncul teritoriului rus. Între timp, Moscova continuă să bombardeze fără încetare oraşele ucrainene şi să distrugă infrastructura energetică.
Preşedintele american Donald Trump a declarat duminică că ar lua în considerare înarmarea Ucrainei cu rachete de croazieră Tomahawk, însă ar putea discuta mai întâi cu Vladimir Putin într-o tentativă de a pune capăt războiului, ajuns deja în al patrulea an. Liderul de la Kremlin nu a dat, până acum, semne concrete că ar dori să înceapă negocieri de pace, în ciuda insistenţelor lui Trump.
Planul european: împrumuturi garantate din activele îngheţate
Conform planurilor discutate la Bruxelles, Ucraina ar urma să primească aproximativ 140 de miliarde de euro (163 de miliarde de dolari) sub formă de împrumuturi garantate prin activele ruseşti. Rambursarea ar fi cerută doar în cazul în care Rusia ar accepta să plătească despăgubiri pentru distrugerile provocate de război.
UE a reiterat că activele vor rămâne îngheţate până atunci şi caută modalităţi legale de a menţine blocarea lor prin vot majoritar, evitând cerinţa actuală de unanimitate. Totodată, Uniunea sau un grup de state membre ar urma să ofere garanţii casei de compensare Euroclear din Belgia - unde sunt depozitate fondurile - pentru a o proteja în eventualitatea unor reclamaţii sau procese viitoare.
Belgia ridică obiecţii, statele UE discută condiţiile
Belgia se opune, deocamdată, măsurii, insistând că garanţiile juridice trebuie să fie „solid fundamentate”. În paralel, statele membre discută ce condiţii să ataşeze împrumuturilor: dacă banii să fie folosiţi pentru scopuri militare, economice sau pentru ambele, şi în ce proporţie fondurile ar trebui cheltuite pe echipamente produse în Europa.
Potrivit estimărilor preliminare, Ucraina ar putea avea nevoie de peste 200 de miliarde de dolari până la sfârşitul deceniului pentru a-şi susţine apărarea şi economia, în cazul în care războiul continuă.
Coordonare cu aliaţii G7 şi noi sancţiuni energetice împotriva Rusiei
Ţările UE intenţionează să coordoneze utilizarea acestor active cu aliaţii din G7, inclusiv SUA, unde se află o parte din fonduri. Premierul britanic Keir Starmer a declarat, după o convorbire cu liderii Franţei şi Germaniei, că Regatul Unit este pregătit să coopereze în acest sens. În total, statele G7 au îngheţat active ruseşti în valoare de circa 300 de miliarde de dolari.
Subiectul va fi discutat în această săptămână de miniştrii de finanţe ai G7, împreună cu un nou pachet de sancţiuni menite să reducă veniturile energetice ale Rusiei. Blocul a convenit deja ca profiturile generate de activele îngheţate să fie redirecţionate către sprijinul Ucrainei.
Separat, liderii UE vor încerca la summitul de săptămâna viitoare să ajungă la un acord asupra propriului pachet de sancţiuni, care include interzicerea importului de gaze naturale lichefiate (GNL) ruseşti din 2027 şi restricţii pentru mai multe entităţi din ţări terţe implicate în comerţul energetic al Moscovei. Pachetul este, deocamdată, blocat de Slovacia şi Austria.
G.P.