Elon Musk, dar și alți lideri din domeniul tehnologiei ar fi cumpărat loturi de teren cu spații subterane, numai bune pentru a fi convertite în buncăre de lux de milioane de dolari. Pentru ce se pregătesc?
Se spune că Mark Zuckerberg a început încă din 2014 lucrările la Koolau Ranch, complexul său de 600 de hectare de pe insula hawaiană Kauai. Acesta va include un adăpost cu propriile rezerve de energie și alimente.
Muncitorilor care lucrează la fața locului li s-a interzis prin acorduri de confidențialitate să vorbească despre acesta, potrivit unui articol al revistei Wired. Un zid de doi metri blochează vederea dinspre un drum din apropiere, relatează BBC.
Întrebat anul trecut dacă construiește un buncăr apocalipsic, fondatorul Facebook a răspuns categoric „nu”. Spațiul subteran, care se întinde pe aproximativ 460 de metri pătrați, este „exact ca un mic adăpost, este ca un subsol”, a explicat el.
Dar asta nu a oprit speculațiile nici despre decizia sa de a cumpăra 11 proprietăți în cartierul Crescent Park din Palo Alto, California, adăugând, pare-se, un spațiu subteran de 650 de metri pătrați.
Deși autorizațiile sale de construire se referă la subsoluri, potrivit New York Times, unii dintre vecinii săi spun că e vorba de buncăre.
Au apărut speculații și despre alți lideri din domeniul tehnologiei care par să fi cumpărat loturi de teren cu spații subterane, numai bune pentru a fi convertite în buncăre de lux de milioane de dolari.
Reid Hoffman, co-fondatorul LinkedIn, a vorbit despre „asigurarea de apocalipsă”. Este vorba despre aproximativ jumătate dintre super-bogați, a susținut el anterior, Noua Zeelandă fiind o destinație populară pentru astfel de amenajări.
Așadar, pentru ce se pregătesc? Război, efectele schimbărilor climatice sau un alt eveniment catastrofal despre care noi ceilalți încă nu știm?
Evoluția galopantă a inteligenței artificiale, noua amenințare
În ultimii ani, progresul inteligenței artificiale (AI) s-a adăugat pe lista potențialelor probleme existențiale. Mulți sunt profund îngrijorați de viteza imensă a progresului în acest domeniu.
Ilya Sutskever, cercetător șef și cofondator al Open AI, se numără printre aceștia. Până la mijlocul anului 2023, firma cu sediul în San Francisco lansase ChatGPT - chatbotul folosit acum de sute de milioane de oameni din întreaga lume - și lucra rapid la actualizări.
Dar până în vara aceea, Sutskever devenea din ce în ce mai convins că informaticienii erau pe punctul de a dezvolta inteligența artificială generală (AGI) - punctul în care mașinile egalează inteligența umană - conform unei cărți a jurnalistei Karen Hao.
Într-o întâlnire, Sutskever le-a sugerat colegilor să sape un adăpost subteran pentru cei mai buni oameni de știință ai companiei înainte ca o tehnologie atât de puternică să fie lansată pe piață, relatează Hao.
„Cu siguranță vom construi un buncăr înainte de a lansa AGI”, ar fi spus el, deși nu e clar la cine se referea Sutskever prin „noi”.
Este un lucru care scoate la iveală un fapt ciudat: mulți informaticieni de renume și lideri în domeniul tehnologiei, dintre care unii lucrează din greu pentru a dezvolta o formă extrem de inteligentă de AI, par, de asemenea, profund speriați de ceea ce ar putea face aceasta într-o zi, notează BBC.
Așadar, când anume ar putea să apară AGI? Și s-ar putea dovedi cu adevărat suficient de transformatoare pentru a-i face pe oamenii obișnuiți să se teamă?
Va veni „mai devreme decât credem”
Liderii din domeniul tehnologiei susțin că inteligența artificială generală (IA) este iminentă. Șeful OpenAI, Sam Altman, a declarat în decembrie 2024 că aceasta va veni „mai devreme decât crede majoritatea oamenilor din lume”.
Demis Hassabis, co-fondatorul DeepMind, a prezis că acest moment va veni în următorii cinci până la zece ani, în timp ce fondatorul Anthropic, Dario Amodei, a scris anul trecut că termenul său preferat - „AI puternică” - ar putea fi printre noi încă din 2026.
Alții sunt sceptici. „Ei își schimbă mereu poziția”, a spus Wendy Hall, profesor de informatică la Universitatea din Southampton. „Depinde cu cine vorbești. Suntem la telefon, dar aproape că aud cum dau ochii peste cap”, a adăugat ea.
„Comunitatea științifică spune că tehnologia AI e uimitoare, dar nu este nici pe departe aproape de inteligența umană”, a adăugat aceasta.
Ar fi nevoie mai întâi de o serie de „descoperiri fundamentale”, este de acord Babak Hodjat, director tehnic al firmei de tehnologie Cognizant.
Însă unul dintre motivele pentru care ideea îi entuziasmează pe unii din Silicon Valley este că ar putea fi un precursor pentru ceva și mai avansat: ASI, adică superinteligența artificială - tehnologie care depășește inteligența umană.
Problema e când, nu dacă, argumentează ei.
Un nonsens științific
Neil Lawrence este profesor de învățare automată la Universitatea Cambridge. Pentru el, toată această dezbatere e o prostie.
Discuțiile despre AGI sunt o distragere a atenției, consideră el. „Tehnologia pe care am construit-o deja le permite, pentru prima dată, oamenilor obișnuiți să comunice direct cu o mașină și, eventual, să o facă să facă ceea ce intenționează. Acest lucru este absolut extraordinar… și complet transformator. Marea îngrijorare este că suntem atât de atrași de narațiunile marilor companii tehnologice despre AGI încât ne lipsesc modalitățile prin care trebuie să îmbunătățim lucrurile pentru oameni”, a spus Lawrence .
Instrumentele actuale de inteligență artificială sunt antrenate cu cantități imense de date și sunt eficiente în identificarea tiparelor, fie că e vorba de scanări ale unor indicii tumorale sau de cuvântul cel mai probabil să apară după altul într-o anumită secvență. Dar ele nu au puterea de „a simți”, oricât de convingătoare ar părea răspunsurile lor, explică expertul.
„Există câteva modalități «înșelătoare» de a face un Model de Limbaj Mare (fundamentul chatboților de inteligență artificială) să acționeze ca și cum ar avea memorie și ar învăța, dar acestea sunt nesatisfăcătoare și destul de inferioare oamenilor”, spune dl Hodjat.
Vince Lynch, CEO al IV.AI, cu sediul în California, este, de asemenea, rezervat față de declarațiile exagerate despre inteligența artificială generală (IAG).
„Este un marketing excelent. Dacă ești compania care construiește cel mai inteligent lucru care a existat vreodată, oamenii vor dori să-ți dea bani. Nu este un lucru care se va întâmpla peste doi ani. Necesită foarte multă putere de calcul, foarte multă creativitate umană, foarte multe încercări și erori”, spune el.
Inteligență fără conștiință
Într-un fel, AI a preluat deja avantajul față de creierul uman. Un instrument de AI generativ poate fi expert în istoria medievală într-un minut și poate rezolva ecuații matematice complexe în următorul.
Meta spune că există unele semne că sistemele sale de IA se îmbunătățesc.
Însă, în cele din urmă, indiferent cât de inteligente devin mașinile, din punct de vedere biologic, creierul uman câștigă în continuare. Are aproximativ 86 de miliarde de neuroni și 600 de trilioane de sinapse, mult mai multe decât echivalentele artificiale, notează BBC.
Creierul nu are nevoie să facă pauze între interacțiuni și se adaptează constant la informații noi.
„Dacă îi spui unui om că s-a descoperit viață pe o exoplanetă, va afla imediat acest lucru, iar acest lucru îi va afecta viziunea asupra lumii pe viitor. Un LLM [Large Language Model], va ști acest lucru doar atâta timp cât îi vei repeta acest lucru ca pe un fapt”, spune Hodjat.
„De asemenea, sistemele LLM nu au metacogniție, ceea ce înseamnă că nu știu exact ce știu. Oamenii par să aibă o capacitate introspectivă, uneori denumită conștiință, care le permite să știe ce știu”, explică el.
Este o parte fundamentală a inteligenței umane - și una care încă nu a fost reprodusă într-un laborator.
T.D.