În ultimele săptămâni, fostul președinte Traian Băsescu a oferit mai multe interviuri la diferite posturi TV, fiind întrebat despre situația politică actuală, despre referatul procurorilor privind problemele apărute după anularea alegerilor din 2024 și despre candidatura lui Călin Georgescu la președinție.
Traian Băsescu a fost președintele României între anii 2004 și 2014, exercitând două mandate. Chiar și după încheierea acestora, el a continuat să se implice activ în viața politică și publică.
Idei principale:
- Traian Băsescu știe foarte multe despre politica românească. A fost un președinte implicat și în contextul creat de intervențiile sale, a apărut un mare semn de întrebare: De ce fostul președinte al României a spus în repetate rânduri că fostul candidat la președinție, Călin Georgescu, este rezultatul unei afaceri românești?
- Președintele este informat, primește un raport zilnic cu cele mai importante probleme, puncte de pe agenda publică, cele mai mari amenințări la adresa securității României, cele mai mari dezbateri care au loc și așa mai departe. Și chiar și cele mai mari vulnerabilități, atât pe plan intern cât și pe plan extern.
- Marea vulnerabilitate care a provocat evenimentele șocante din 2024 – un candidat care ajunge în finala prezidențială, câștigă chiar primul tur al alegerilor, fiind antrenată ani de zile pentru acest rol – a fost o operațiune lansată și finanțată de Rusia pe vechea arhitectură informațională a României care nu s-a schimbat fundamental după 1990.
Sprijin pentru candidați de dreapta
De-a lungul anilor, Traian Băsescu s-a menținut în atenția publică, fiind europarlamentar și susținând candidați în campaniile prezidențiale din ultimii ani. În 2024, a sprijinit-o pe Elena Lasconi, iar ulterior pe Nicușor Dan, adoptând constant o poziție liberală și susținând candidați proveniți din zona de centru-dreapta. El este perceput drept un politician cu experiență vastă și cunoștințe profunde despre mecanismele politice din România.
O contradicție
Traian Băsescu a afirmat în mai multe rânduri că fostul candidat la președinție Călin Georgescu este rezultatul unei afaceri românești. Enunțul vine în contradicție cu investigațiile procurorilor români, care indică faptul că Călin Georgescu ar fi beneficiat de sprijinul Rusiei, iar ascensiunea sa în campania electorală din 2024 s-ar datora unei interferențe majore a Kremlinului în procesul electoral din România.
Impact asupra serviciilor de informații
Președinția României este cea mai importantă instituție politică a țării, capabilă să modeleze profund relațiile dintre puterile statului. Președintele este considerat cel mai influent politician, beneficiind de un sprijin popular de ordinul a milioane de voturi. Prin această poziție, șeful statului deține o putere semnificativă asupra direcției politice a țării, având un impact major asupra instituțiilor statului, inclusiv asupra serviciilor de informații.
Cel mai informat român
Președintele României are o legătură directă și constantă cu agențiile de informații prin intermediul Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
El primește zilnic rapoarte despre cele mai importante probleme interne și externe, despre principalele amenințări la adresa securității naționale, precum și despre vulnerabilitățile politice și strategice. Președintele coordonează sistemul de securitate al României și are un rol important în coordonarea serviciilor secrete.
O lungă colaborare cu KGB
După anul 1990, România nu a trecut printr-o reformă profundă a serviciilor de informații. După prăbușirea regimului comunist, Ion Iliescu a păstrat în structurile de putere numeroși reprezentanți ai fostei Securități și persoane cu legături directe cu Uniunea Sovietică. Printre aceștia s-au numărat Virgil Măgureanu, primul director al SRI, și Mihai Caraman, director al Serviciului de Informații Externe, ambii fiind implicați anterior în rețele de colaborare cu KGB-ul.
Reactivarea
După destrămarea Uniunii Sovietice, infrastructura informativă a României a rămas cunoscută la Kremlin, iar multe persoane din sistemul de informații au continuat să fie documentate și urmărite. În contextul revenirii lui Vladimir Putin, fost agent KGB, la conducerea Rusiei, vechile rețele au fost reactivate și au început să influențeze din nou spațiul politic românesc.
În anul 2024, un candidat fără experiență politică, Călin Georgescu, a reușit să ajungă în finala prezidențială și să câștige primul tur al alegerilor, fenomen asociat cu activarea acestor vechi structuri și canale de influență.