Rezolvarea pensiilor magistraților reprezintă un jalon din PNRR de care sunt condiționate fonduri de sute de milioane de euro, a subliniat joi seara premierul Ilie Bolojan, care și-a exprimat speranța că la următoarea ședință a Curții Constituționale a României (CCR) „se va închide acest subiect”.
„Aici sunt trei aspecte pe care le-aș putea puncta. Într-adevăr, rezolvarea pensiilor magistraților este un jalon, deci o obligație pe care România și-a asumat-o în anii trecuți, de care depinde o sumă de peste 200 de milioane de euro, pe care România nu a primit-o în momentul de față și mai avem încă două jaloane, care fiecare are 200-300 de milioane de euro. În total, cele trei jaloane sunt peste 800 de milioane de euro, pe care, într-adevăr, dacă nu le respectăm, nu le punem în practică, nu ne luăm acești bani. E o sumă destul de importantă. Asta ar fi să spunem partea care e legată de fonduri europene”, a declarat Bolojan, la postul B1 TV.
Nu-i drept nici moral, nici economic
Potrivit premierului, "cele două probleme de bază, pe care nu le vom putea ocoli niciodată, sunt aspectele care țin de suportabilitatea socială și de sustenabilitatea acestor sisteme".
"Și trebuie să discutăm deschis. Oamenii nu susțin, nu e vorba că vrea un om politic sau altul, nu mai susțin pur și simplu să avem categorii sociale, că sunt magistrați sau nu sunt magistrații care se pensionează la 48 - 50 de ani, care au niște pensii cât ultimul salariu, pentru că este o chestiune de nedreptate socială. Și, oricum am lua-o, nu există suport pentru o asemenea situație și este un lucru anormal din toate punctele de vedere, pentru că nu există nicăieri în Europa astfel de situații", a punctat el.
Șeful executivului a adăugat că pensionarea la vârsta de 50 de ani aplicată în prezent unor categorii profesionale nu este suportabilă din punct de vedere economic.
"Nu trebuie să ne ascundem. Gândiți-vă că această pensionare anticipată a multor categorii, nu doar judecătorii sunt în această situație, face ca să avem oameni care sunt în deplinătatea puterilor, cu o mare experiență profesională, care nu sunt valorificați între 50 și 65 de ani. Și suntem în o situație în care doar 53% din românii de peste 55 de ani sunt prinși într-o activitate economică. Pur și simplu ceilalți sunt în diferite forme de pensionări anticipate, unii sunt plecați în străinătate", a explicat Ilie Bolojan.
Premierul a argumentat că nu putem avea sisteme de pensii bune, sisteme care fac o educație de calitate sau sisteme de medicină care oferă servicii medicale bune, dacă nu avem resurse pentru ele.
"Și resursele nu le putem lua decât de la cei care lucrează. Gândiți-vă că un om care a ieșit la 50 de ani primește o pensie până la 75-77 de ani, cât este vârsta medie, să spunem, durata medie de viață în România, deci 25 de ani este plătit la valoarea ultimului salariu, gândiți-vă că nu mai este suportabil din punct de vedere al sistemului de pensii și al unei economii. Și în fiecare an lucrurile se complică, pentru că ies noi generații, și trebuie deci să corectăm aceste lucruri. Și este o necesitate și eu sper că la următoarea ședință a Curții Constituționale se va închide și acest subiect", a subliniat premierul.
Bolojan se bucură că 3 din 5 pachete au trecut la CCR
Ilie Bolojan a menționat că este mulțumit că pachetele de măsuri pe care Guvernul și-a angajat răspunderea și care au fost declarate constituționale de CCR își vor face efectele în perioada următoare.
"Eu sunt bucuros, dacă pot să spun așa, că trei din cele cinci pachete au fost declarate constituționale. Ele își vor face efectele în perioada următoare și, că ne place, că nu ne place erau niște salarizări gândiți-vă în autoritățile de reglementare - ANCOM, ASF, ANRE - care erau oricum ieșite din orice normalitate.
Nu mai puteam continua așa, vor trebui să le reducă. Gândiți-vă ce se întâmpla în companiile de stat, unde din nou n-aveam performanță, să stea tot timpul cu mâna întinsă către Guvern, 'să ni se dea subvenții, să ni se acopere pierderile, dar noi luăm bonusuri de performanțe'. Nici asta nu mai putea continua. Și să ne gândim la sistemul de sănătate, unde acest pachet care a fost adoptat, această lege creează condiții pentru a avea un sistem de sănătate mult mai funcțional, mult mai eficient și la final niște servicii mai bune, nu cu costuri mai mari", a mai transmis șeful Guvernului.
Curtea Constituțională a României a amânat, miercuri, pentru 20 octombrie, sesizarea Înaltei Curți de Casație de Justiție în legătură cu legea privind pensiile magistraților, pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament.
La începutul lunii septembrie, Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație de Justiție au decis sesizarea Curții Constituționale a României în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraților.