Bolojan, lungul drum de la pompier la lider. Ce notă îi dai la 100 de zile de guvernare?

Vineri, premierul Ilie Bolojan a făcut un bilanț al primelor 100 de zile de mandat și un sumar al măsurilor pe care ar intenționa să le ia în următoarele 100 de zile, dacă vor mai fi să fie.

Aici poate fi urmărită conferința de presă susținută de premierul Ilie Bolojan:

Pe scurt și schematic, bilanțul celor 100 de zile, așa cum îl vede premierul:

A preluat mandatul în plină criză bugetară, a luat măsuri rapide pentru evitarea intrării în incapacitate de plată și pentru a recâștiga credibilitatea financiară a României. Zice Bolojan că a fost și „un prim pas spre a recâștiga încrederea cetățenilor, spunându-le adevărul” și că nu este vorba de austeritate, ci de niște măsuri de responsabilitate care trebuiau puse în practică.

Este vorba despre:

1. măsurile pentru creșterea veniturilor la buget (TVA, accize, CASS etc) și creșterea gradului de colectare
2. măsuri de reducere a cheltuielilor (plafonări de salarii, reducerea unor sporuri)
3. corectarea nedreptăților - reducerea câștigurilor nejustificate în autorități publice și măsurile privind pensiile magistraților (contestate la CCR, se așteaptă verdictul)
4. ordine în investiții și acces la fondurile europene
5. pregătirea pachetului de reformă în administrația publică locală - care trebuie finalizat și aprobat, dar este blocat în negocierile din coaliție

Ca un fel de concluzie:

Ilie Bolojan: „Niciun guvern nu poate în 3 luni de zile să corecteze lucruri care s-au acumulat în ani de zile. În această perioadă am acționat după urgențe impuse de realitate. Poate că ordinea măsurilor ar fi trebuit să fie diferită, dacă în practică am fi avut timp. Trebuie să continuăm cu reducerea de cheltuieli, pentru că doar în acest fel pot fi compensate cele 30 de miliarde de euro, diferența dintre venituri și cheltuieli. Altfel, într-adevăr, ce am făcut până acum ar putea fi doar un bandaj”.

Tot pe scurt, ce ar vrea Ilie Bolojan să facă în următoarele 100 de zile:

Zice că sunt „două constante pe care niciun guvern nu le va putea evita”:

1. să ne încasăm veniturile (creșterea gradului de colectare prin digitalizarea ANAF și a Vămii, combaterea evaziunii fiscale și a muncii la negru etc)
2. să limităm și să reducem cheltuielile de funcționare ale administrației locale și centrale (în condițiile în care avem cheltuieli cu 30 mld euro mai mari decât veniturile) - prin reducerea numărului de angajați, comasarea de agenții și instituții, interzicerea cumulului pensie-salariu etc.

După ce bugetele vor fi echilibrate, se va urmări dezvoltarea economiei, pe baze sănătoase, iar aici, Ilie Bolojan a enumerat „elementele strategice”:

• să ne asigurăm securitatea energetică, acum fiind pe deficit.
• susținerea sectoarelor economice cu mare potențial de creștere, cum ar fi procesarea produselor agricole și industria agroalimentară.
• atragerea de investiții directe prin contactarea directă a marilor producători și negocierea relocării producției în România - aici a dat exemple medicamentele, hrana pentru animale și ciocolata.
• repunerea economiei pe baze solide prin aducerea a mai mulți oameni în „economia reală” prin creșterea vârstei de pensionare anticipată, reducerea perioadei de șomaj, descurajarea acordării nejustificate a concediilor medicale, oprirea alocării nejustificate a resurselor în cazul anumitor cheltuieli sociale.
• mobilizarea de resurse pe piețele financiare din România - prin listarea la bursă a unor pachete minoritare ale unor companii publice listate deja sau ale unora noi - ex: CEC sau Aeroportul Otopeni
• reforma ordinii publice - optimizarea efectivelor de intervenție, integrarea dispeceratelor etc.
• continuarea reformelor în Sănătate și Educație.

PLUS: „Pentru toate acestea e nevoie de coerență în coaliție, de respect între parteneri, de stabilitate și de susținerea pachetelor, astfel încât să putem asigura o guvernare responsabilă pentru români”.

La modul concret, speră ca săptămâna viitoare, coaliția să ia decizia finală asupra reformei în administrația locală și în această lună să fie adoptat și pachetul 3 de măsuri.

Câteva concluzii la cald:

• În mod concret, în primele 100 de zile de mandat, guvernul Bolojan a luat măsurile cele mai facile pentru creșterea veniturilor, care să răspundă scopului urgent de a liniști piețele financiare, agențiile de rating și probabil autoritățile europene. Aceste măsuri au afectat major populația, dar și mediul de afaceri. În schimb, măsurile de reducere a cheltuielilor care ar fi afectat clasa politică și clientela acesteia au fost blocate si probabil vor fi reduse până vor deveni nesemnificative (reforma administrației locale, subvențiile pentru partide etc).

• În acest context, este incorect să spui că „nu este vorba de austeritate, ci de niște măsuri de responsabilitate care trebuiau puse în practică”. La nivelul populației, majorările substanțiale de prețuri și tarife care au început, așa cum o arată datele oficiale, încă din august, au însemnat pentru mulți intrarea sub pragul de sărăcie și i-au afectat sensibil pe toți ceilalți. Mai mult, perspectiva intrării în iarnă cu tarifele la energie și gaze majorate este înfricoșătoare pentru mulți dintre cetățenii României. Iar perspectivele sumbre contribuie la un sentiment de nesiguranță care nu poate fi compensat de încrederea „spunerii adevărului” de care vorbea premierul.

• Mai mult, este sfidătoare lipsa de responsabilitate și solidaritate a clasei politice la efortul de redresare financiară. Să refuzi să reduci subvențiile de la stat pentru partide și să ții cu dinții de menținerea unui aparat de stat supradimensionat cu pile, rude, membri și clientelă de partid, în condițiile în care populația plătește deja pentru gaura făcută de incompetența, hoția sau corupția politicienilor, face necredibil orice mesaj al premierului. Cu ce drept ceri răbdare? Cu ce drept vorbești de comportament moral? Cu ce drept ceri credit de încredere?

• De altfel, măsura leadershipului politic al lui Ilie Bolojan este dată de modul în care gestionează așa zisa „pace” din coaliție. Cea cu care ne închide gura când vine vorba de reforma statului, de reducerea subvențiilor pentru partide, de respectarea legii la alegerile de la PMB. Un PSD prăbușit în sondaje face jocurile în coaliție sau cele patru partide nu vor de fapt nicio reformă reală, care le-ar strica aranjamentele, iar eschivele lui Bolojan nu fac decât să acopere această stare de fapt? (vă provoc să identificați concret, în orice declarație a premierului despre potențialele tensiuni din coaliție, cine ar fi de vină și de ce, vă garantez că nu o să puteți găsi).

• În ce privește strategia de redresare financiară, dar și de dezvoltare economică ulterioară, ceea ce a prezentat Ilie Bolojan pentru următoarele 100 de zile, în niciun caz nu pot fi considerate „elemente strategice”. Deși nu sunt teme de ignorat, poate fi mai degrabă o ciornă grăbit înădită. Și dacă nu vor fi făcute reforme reale, dacă nu va fi eficientizat statul și nu va fi redusă corupția, nu găsesc niciun motiv ca să vedem, așa cum preconizează Ilie Bolojan, primele semne de redresare economică în primăvara anului viitor.

• Am mai remarcat că s-a diminuat până aproape la dispariție raportarea la cetățeni a discursului premierului, foarte prezentă înainte de alegeri și când a fost interimar la Cotroceni. Un aspect care nu face decât să susțină concluzia că Ilie Bolojan este un bun pompier, care a intervenit rapid și a stins incendiul, poate că va avea și o determinare de buldozer să impună anumite măsuri, dar mai are mult până la lider politic autentic (cu raportare aspirațională, nu la clasa politică actuală). Un drum care include, printre altele, viziune, curaj, transparență, capacitatea de a dialoga decent cu presa în orice condiții.

Ținând cont de toate aceste aspecte, dar și de impactul măsurilor luate în viața noastră de zi cu zi și percepția asupra activității premierului, a guvernului și a modului în care își fac datoria față de cetățeni, ce notă îi dați premierului Ilie Bolojan pentru primele 100 de zile de mandat?

Dar guvernului Bolojan în ansamblu?