Planul Comisiei Europene de a crea un „zid anti-drone” la granița estică a Uniunii s-a lovit de realitatea dură de la Copenhaga: opoziția statelor membre care nu au frontieră directă cu Rusia.
„Liderii au sprijinit în linii mari proiectele emblematice inițiale care vor întări securitatea Europei, inclusiv European Drone Wall și Eastern Flank Watch”, a declarat președintele Consiliului European, António Costa, la o conferință de presă după reuniunea informală a Consiliului European din Danemarca.
Totuși, statele membre nu au fost convinse, scrie Kiev Independent.
Țările din sudul Europei, printre care Italia și Spania, susțin că investițiile în astfel de planuri de apărare ar trebui să aducă beneficii tuturor membrilor UE și nu doar flancului estic.
Președintele francez Emmanuel Macron nu a fost nici el cucerit de idee.
„Sunt precaut cu astfel de termeni. Lucrurile sunt ceva mai sofisticate și complexe”, a spus Macron pe 1 octombrie. „În realitate, avem nevoie de sisteme avansate de avertizare pentru a anticipa mai bine amenințările, trebuie să descurajăm prin capabilități europene de foc cu rază lungă și să avem mai multe sisteme de apărare antiaeriană și antidronă”, a adăugat el.
Următoarea rundă de discuții va avea loc pe 15 octombrie la Bruxelles, în cadrul reuniunii miniștrilor apărării NATO, urmată și de una a UE.
Ce este „zidul anti-drone”?
Ideea de a construi sisteme antidronă în Europa nu este nouă - ea făcea deja parte din planurile mai largi de apărare ale UE pentru 2025. Însă incursiunile recente ale dronelor rusești în țările europene au făcut tema urgentă, scoțând la iveală lacune serioase în sistemele actuale.
În esență, „zidul anti-drone” ar conecta o rețea de sisteme - inclusiv radare și senzori acustici - pe teritoriul statelor UE, pentru a crea un scut coordonat, astfel încât țările să răspundă împreună, nu izolat, la amenințările aeriene în creștere.
„Este timpul să creăm un ecosistem european care să ne permită dezvoltarea unor soluții de ultimă generație împotriva dronelor, inspirate din ceea ce face deja Ucraina”, a declarat premierul danez Mette Frederiksen, gazda reuniunii de la Copenhaga.
Ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen, a spus pentru Kiev Independent că strategia Europei ar trebui să fie „o abordare cuprinzătoare” pe trei niveluri - al UE, NATO și național.
„Fiecare țară trebuie să aibă trei piloni: sisteme de detecție solide, cu radare active și pasive, multe capabilități terestre și aeriene, sateliți - detecția și supravegherea sunt esențiale”, a explicat el.
„Al doilea pilon sunt contramăsurile”, a adăugat Häkkänen. „Acestea includ război electromagnetic, electronic și cinetic – există multe echipamente și instrumente pentru a contracara dronele. NATO va sprijini acest lucru.”
Comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, a declarat pe 26 septembrie că proiectul se va baza pe două obiective principale - detecție și intervenție. El a subliniat că partea de detecție va fi cel mai rapid de implementat, dar a insistat că Europa trebuie să dezvolte și metode eficiente de neutralizare a dronelor odată identificate.
Lupta pentru influență
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat prima dată ideea în discursul său despre starea Uniunii de luna trecută, ca parte a planului mai amplu „Eastern Flank Watch”.
Pe 29 septembrie, Comisia Europeană a lansat o propunere oficială care includea patru proiecte majore de apărare, printre care și „zidul anti-drone”, destinate contracarării amenințărilor tot mai mari, în special din partea Rusiei.
Marile puteri europene, precum Franța și Germania, și-au exprimat scepticismul față de un „zid anti-drone” coordonat de Comisie.
Cancelarul german Friedrich Merz a pus sub semnul întrebării chiar termenul de „zid”, spunând că are nevoie de mai multe detalii despre configurația generală a proiectului.
Deocamdată, se știe că inițiativa ar putea fi finanțată parțial prin Programul European pentru Industria de Apărare, în valoare de 1,5 miliarde de euro, aflat încă în negociere. Harta de parcurs în domeniul apărării nu a fost însă finalizată.
Liderii UE vor organiza un summit formal la sfârșitul acestei luni pentru a analiza documentul și a lua decizii cheie.
Rolul Ucrainei
Ucraina a ridicat problema unui sistem comun de apărare aeriană încă de la începutul invaziei pe scară largă. După recentele violări ale spațiului aerian NATO, UE a recunoscut această necesitate.
„Ucraina servește drept prima linie de apărare pentru statele membre NATO din Europa”, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte, după ce von der Leyen a anunțat alocarea de către UE a 2 miliarde de euro pentru drone destinate Ucrainei.
„Motivul pentru care îi ajutăm pe ucraineni ține de valorile noastre, dar și de faptul că vorbim de prima linie de apărare - de siguranța noastră colectivă”, a spus Rutte.
Expertiza Ucrainei este considerată esențială pentru construirea sistemelor de detecție și interceptare, iar Kievul a început deja să o împărtășească direct partenerilor săi.
„Grupul nostru de specialiști a început o misiune în Danemarca pentru a împărtăși experiența Ucrainei în contracararea dronelor”, a scris președintele Volodimir Zelenski pe 26 septembrie. „Băieții noștri au venit să participe la exerciții comune cu partenerii, care ar putea deveni fundația unui nou sistem de apărare împotriva dronelor rusești și a oricăror altor drone.”
El a adăugat că experiența Ucrainei este „cea mai relevantă din Europa în prezent” și că expertiza, specialiștii și tehnologiile ucrainene „pot deveni un element-cheie al viitorului Zid anti-drone al Europei”.
Deputatul Oleksandr Merejko, președintele comisiei pentru afaceri externe, a subliniat că, deși nu s-a ajuns la un acord concret la Copenhaga, importanța summitului stă în discuția însăși.
„Liderii s-au întâlnit, sunt uniți în recunoașterea faptului că există o amenințare, că aceasta vine dinspre Rusia și că trebuie făcut ceva în privința ei”, a spus el pentru Kiev Independent.