Ziua 1317 Locomotive aruncate în aer. Trump dă liber la informații secrete pentru atacurile în Rusia. Moscova amenință UE cu represalii

<span style="color:#990000;">Ziua 1317</span> Locomotive aruncate în aer. Trump dă liber la informații secrete pentru atacurile în Rusia. Moscova amenință UE cu represalii
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum

Ziua 1317 de război a început cu un atac aerian de amploare al forțelor ruse asupra infrastructurii feroviare a Ucrainei.

Depoul companiei feroviare de stat Ukrzaliznîția a fost lovit în plin în timpul nopții, mai multe locomotive au fost distruse, iar un mecanic de locomotivă a fost rănit. Mai multe trenuri au fost oprite, dar și-au reluat circulația dimineață, după ce liniile de tensiune au fost refăcute.

Au fost atacuri nocturne și în orașul Konotop din nord-estul Ucrainei. Mai multe explozii au avut loc după miezul nopții în urma unui atac cu dronă, iar alimentarea cu apă și energie electrică a fost oprită.

Rusia a atacat noaptea trecută Ucraina cu 86 de drone, iar apărarea aeriană ucraineană a anihilat cea mai mare parte a țintelor în nordul, sudul și estul Ucrainei. 31 de drone au lovit, însă, în șase locuri.

Pe frontul de sud, forțele rusești au consolidat companiile de asalt din sectoruk Orihiv, în regiunea Zaporojie, și au pregătit atacuri pentru cucerirea localității Stepove.

Pe de altă parte, luni de atacuri aeriene rusești distructive indică faptul că Moscova a reușit să-și modifice rachetele pentru a le face mai puțin vulnerabile la interceptarea de către apărarea aeriană ucraineană, au declarat oficiali ucraineni.

UE caută să acorde Ucrainei un împrumut garantat prin activele ruseşti îngheţate, iar Moscova avertizează că o astfel de măsură „iluzorie” va atrage un răspuns dur şi ar putea declanşa un „război al confiscărilor” cu Occidentul.

Între timp, Ucraina primește un sprijin important din Statele Unite care va avea impact asupra evoluției războiului. Pentru prima oară, administrația Trump a autorizat Pentagonul și serviciile secrete americane să furnizeze Kievului informații pentru atacurile cu rază lungă de acțiune asupra infrastructurii energetice a Rusiei.

O veste bună vine și de la Cernobîl, unde a fost reluată alimentarea cu energie electrică la centrala nucleară, după pana de curent provocată de un atac al forțelor ruse.

Iar un general rus va fi judecat în lipsă în Ucraina pentru implicarea în organizarea distrugerii barajului Kahovka din regiunea ocupată Herson.

Atacurile Rusiei

  • Rușii au bombardat un depou - Forțele ruse au atacat în timpul nopții infrastructura feroviară din mai multe regiuni ucrainene, iar transportul feroviar a fost suspendat. Depoul companiei feroviare de stat Ukrzaliznîția a fost lovit în plin, mai multe locomotive au fost distruse, iar un mecanic de locomotivă a fost rănit. De asemenea, au existat atacuri asupra infrastructurii feroviare în regiunile de frontieră din nord, inclusiv în Konotop, a anunțat viceprim-ministrul Oleksii Kuleba, precizând că trenurile au fost oprite la o distanță sigură de locul atacului, iar dimineață și-au reluat circulația. Rețeaua de linii de tensiune a fost refăcută, a mai spus el. Kuleba a adăugat că unele trenuri de pe rutele Cernigău și Sumî circulă cu întârzieri din cauza atacului. Serviciul de Urgență de Stat a adăugat ulterior că a izbucnit un incendiu, iar acoperișul și ferestrele unei case au fost, de asemenea, avariate. O persoană aflată înăuntru a fost rănită, a anunțat Serviciul de Urgență de Stat.

Publicată de ДСНС України pe Miercuri, 1 octombrie 2025
  • Oraș fără apă și curent - Orașul Konotop din nord-estul Ucrainei rămâne fără electricitate și apă din cauza unui atac cu dronă lansat de ruși, relatează Ukrainska Pravda. Primarul Artem Semenihin a anunțat că se lucrează pentru reluarea furnizării serviciilor după ce în oraș au avut loc mai multe explozii după miezul nopții.
  • Victime în mai multe regiuni - Cel puțin patru civili au fost uciși și alți 25 au fost răniți în atacurile rusești de azi din Ucraina, au anunțat dimineță autoritățile regionale citate de Kyiv Independent. În regiunea Harkov, atacurile rusești au ucis o persoană și au rănit 15, a declarat guvernatorul Oleh Sîniehubov. Șase așezări din regiune au fost atacate. În regiunea Donețk, o persoană a fost ucisă și o alta rănită, potrivit guvernatorului Vadîm Filașkin. În regiunea Herson s-au înregistrat încă două morți și patru răniți după ce un atac rusesc a vizat infrastructura critică și socială, avariand un bloc de apartamente și 10 case, a declarat guvernatorul Oleksandr Prokudin. Guvernatorul din Odesa, Oleh Kiper, a declarat că atacul asupra regiunii a lăsat 46.600 de locuitori fără electricitate, echipele de reparații lucrând în prezent pentru a restabili curentul. În regiunea Sumî, trei persoane au fost rănite în urma a 118 atacuri efectuate de forțele ruse asupra a 43 de așezări, a raportat guvernatorul Oleh Hryhorov. În regiunea Zaporijia, un bărbat de 73 de ani a fost rănit în atacurile rusești, a declarat guvernatorul Ivan Fedorov. Potrivit acestuia, forțele ruse au lansat 587 de atacuri împotriva a 13 așezări.
  • Peste 30 de drone au lovit Ucraina - Rusia a atacat noaptea trecută Ucraina cu 86 de drone de atac, au anunțat Forțele Aeriene ale Ucrainei. Apărarea aeriană a anihilat 53 de drone rusești în nordul, sudul și estul Ucrainei. 31 de drone au lovit în șase locuri.

Ce se întâmplă pe front

  • Rușii se pregătesc de asalt în Orihiv - Forțele rusești au consolidat companiile de asalt de pe frontul de la Orihiv, în regiunea Zaporojie, și au pregătit atacuri pentru cucerirea localității Stepove, a declarat Vladîslav Voloșîn, purtător de cuvânt al Forțelor de Apărare din Sudul Ucrainei, pentru Ukrinform. "Conform informațiilor noastre, acum pe frontul de la Orihiv unitățile inamice care se pregătesc pentru atacuri își reaprovizionează companiile de asalt. Pentru asta, inamicul folosește militari ruși mobilizați care au refuzat să semneze contracte pentru a servi în forțele ruse", a spus acesta. Obiectivul atacurilor rusești este de a intra în Stepove, de a înlătura unitățile ucrainene și de a consolida pozițiile capturate. El a explicat că rușii deplasează personalul acestor grupuri de asalt în poziții avansate și aduc arme pentru a forma grupuri de cinci-șapte persoane în anumite puncte; aceste grupuri vor fi folosite în acțiuni de asalt în apropiere de Stepove.

Alte informații relevante

  • Rusia și-a modificat rachetele pentru a evita apărarea aeriană – Rusia a modificat probabil sistemul mobil Iskander-M, care lansează rachete cu o rază de acțiune de până la 500 km, precum și rachetele aerobalistice Kinjal lansate din aer, capabile să zboare până la 480 km, pentru a depăși apărarea aeriană ucraineană, relatează Financial Times. Aceste rachete urmează acum o traiectorie convențională, apoi își schimbă cursul și plonjează la un unghi abrupt sau fac manevre care derutează și evită interceptorii Patriot. "Este o revoluție decisivă pentru Rusia. Având în vedere că Kievul se confruntă și cu livrări mai lente de interceptoare de apărare aeriană din SUA, campania de rachete a distrus instalații militare cheie și infrastructură critică înainte de iarnă. Rata de interceptare a rachetelor balistice din Ucraina s-a îmbunătățit în timpul verii, ajungând la 37% în august, dar a scăzut la 6% în septembrie, în ciuda unui număr mai mic de lansări", a declarat un fost oficial ucrainean.
  • Schimb de prizonieri - Rusia şi Ucraina au făcut un schimb de câte 185 de priznieri de război, anunţă joi Moscova, singurul tip de operaţine în care cele două ţări continuă să coopereze după peste trei ani şi jumătate de conflict, relatează AFP. "185 de militari ruşi au fost repatriaţi de pe teritoriul controlat de către regimul de la Kiev. În schimb, au fost predaţi 185 de prizonieri de război din forţele armate ucrainene", a anunţat Ministerul rus al Apărării. Ministerul precizează că 20 de civili au fost de asemenea predaţi Kievului.
  • Trump dă liber la informații secrete pentru atacurile Ucrainei - SUA vor începe să furnizeze Ucrainei informații pentru a sprijini atacurile cu rachete cu rază lungă de acțiune asupra infrastructurii energetice a Rusiei. Este pentru prima oară când administrația Trump a aprobat un astfel de ajutor, scrie The Wall Street Journal (WSJ). Detalii AICI.
  • Cernobîl are curent - Echipele de intervenție au restabilit complet alimentarea cu energie electrică a tuturor instalațiilor de la centrala nucleară de la Cernobîl, care a fost întreruptă în urma atacurilor ruse, a anunțat Svitlana Hrînciuk, ministrul ucrainean al Energiei. Ea a adăugat că nivelurile de radiații de la fața locului nu depășește limitele de control și nu există nicio amenințare pentru populație, relatează Ukrainska Pravda. Orașul Slavutici a rămas fără electricitate după ce forțele rusești au lovit o substație electrică, declanșând o pană de curent la Cernobîl. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că pana de curent la instalațiile centralei de la Cernobîl a durat peste trei ore.
  • General rus judecat pentru distrugerea barajului Kahovka - Serviciul de Securitate al Ucrainei (SSU) l-a notificat în lipsă pe generalul-maior rus Volodimir Omelianovici, șeful Statului Major și prim-adjunct al comandantului Grupării rusești "Dnepr", pentru implicarea în organizarea distrugerii barajului Kahovka din regiunea ocupată Herson, relatează Ukrinform. Potrivit SSU, ancheta a stabilit că, în noaptea de 6 iunie 2023, suspectul a ordonat demolarea barajului cu ajutorul explozibililor. Distrugerea barajului a provocat o inundație catastrofală, soldată cu 35 de civili morți și 24 de dispăruți, inundarea a 46 de localități și 1.323 de hectare de teren agricol în regiunea Herson, inclusiv 14 localități situate în teritorii ocupate temporar,, notează Kyiv Post.
  • Ucraina avertizează Occidentul - O delegație formată din veterani militari și experți în tehnologie de apărare a transmis miercuri un mesaj dublu și clar în capitala Statelor Unite: inovația ucraineană apără militarii pe câmpul de luptă, însă tehnologia crucială care alimentează această luptă depinde periculos de mult de componentele chinezești. Detalii AICI.
  • Danemarca vrea ca UE să se poată apăra singură de Rusia - Prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, a insistat joi asupra necesității ca Europa să poată să se apere pe deplin, singură, cel târziu până în 2030, motiv pentru care trebuie deja să se reînarmeze pentru a putea face față războiului hibrid dus de Rusia, informează EFE. "Aș spune că 2035 va fi prea târziu când vine vorba de reînarmarea Europei. Trebuie să fim capabili să ne apărăm complet, aș spune, până în 2030", a declarat ea la sosirea la summitul Comunității Politice Europene (CPE), care va reuni joi aproximativ 47 de lideri din UE și din alte țări europene. "Cred că 2030 ar trebui să fie punctul de referință, dar aceasta nu înseamnă că putem aștepta până în 2030, ci că trebuie să facem tot posibilul acum", a afirmat Frederiksen, ceea ce înseamnă măsuri de apărare împotriva atacurilor cibernetice, a sabotajelor și a dronelor rusești. Frederiksen a estimat că Europa nu se mișcă "suficient de repede în niciun domeniu", în sensul că "toți au subestimat cât de mare este de fapt amenințarea Rusiei".
  • Zelenski: Rusia poate încălca spaţiul aerian "oriunde în Europa" - Încălcările recente ale spaţiului aerian de către Rusia şi trimiterea de drone în spaţiul aerian polonez arată că acest lucru se poate întâmpla oriunde în Europa, avertizează joi, la Copenhaga, la summitul Comunităţii Politice Europene (CPE), preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează AFP. ”Incidentele cu drone din Europa arată în mod clar că Rusia este pregătită de o escaladare în acest război şi nu a fost niciodată vorba doar despre Ucraina”, a declarat el.
  • Rusia ameninţă cu represalii - Moscova a reacţionat dur la propunerea Uniunii Europene de a oferi Ucrainei un împrumut garantat prin activele ruseşti îngheţate în Europa, considerând iniţiativa „iluzorie” şi promiţând un răspuns pe măsură. Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a avertizat că orice atac asupra proprietăţii ruse va fi sancţionat „foarte dur”, menţionând că Rusia are suficiente instrumente politice şi economice de contracarare. UE analizează folosirea activelor, estimate la 210 miliarde de euro doar în Europa, fără confiscare directă, urmând ca banii să fie recuperaţi din eventuale reparaţii de război plătite de Moscova. Zaharova a ironizat ideea de despăgubiri, susţinând că Rusia „câştigă războiul” şi că învinşii sunt cei care plătesc. Potrivit analiştilor, o astfel de măsură ar putea declanşa un „război de confiscări” între Rusia şi Occident, vizând inclusiv activele companiilor occidentale încă prezente pe piaţa rusă.
  • Industria de apărare sprijină „zidul de drone” - Mari companii de apărare europene și internaționale au salutat inițiativa Uniunii Europene de a construi un „zid de drone” pe flancul estic, măsură considerată crucială pentru protecția spațiului aerian în fața amenințărilor Rusiei, relatează CNBC. Reuniți la Copenhaga, liderii europeni au discutat miercuri despre modul de operare și finanțarea proiectului. Producătorul suedez Saab a subliniat necesitatea unui efort coordonat, avertizând că amenințarea dronelor „crește rapid în contexte civile și militare”. BAE Systems și Rheinmetall au anunțat sprijin pentru inițiativă, germanii apreciind că sistemele cu tunuri sunt cele mai eficiente și rentabile pentru neutralizarea dronelor la distanță mică.
  • Macron cere acțiuni comune împotriva flotei-fantomă a Rusiei - Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat joi, la Copenhaga, convocarea „în următoarele zile” a unei reuniuni a șefilor de stat-major europeni, în coordonare cu NATO, pentru a elabora măsuri comune împotriva așa-numitei „flote-fantomă” a Rusiei – nave care transportă petrol ocolind sancțiunile occidentale. Macron a subliniat că aceste transporturi, estimate la peste 30 de miliarde de euro, finanțează până la 40% din efortul de război al Moscovei. Liderul francez a cerut intensificarea operațiunilor de control, după ce săptămâna trecută un petrolier rusesc aflat pe lista sancțiunilor UE a fost interceptat în largul coastelor Franței de forțele speciale navale, cazul urmând să ajungă în instanță.
  • Putin: Rusia nu va ataca NATO - Președintele rus Vladimir Putin a afirmat joi, la Soci, că este „imposibil de crezut” ca Rusia să atace vreun stat membru NATO, argumentând că un asemenea demers ar fi contradictoriu cu interesele de securitate ale Moscovei. El a criticat statele europene pentru că „stârnesc isterie” și normalizează presupuneri despre un conflict direct cu Alianța Nord-Atlantică, pe care le-a catalogat drept „prostii” fără fundament. Putin a avertizat însă că Rusia va răspunde ferm la procesul de militarizare care se desfășoară în Europa, deși a subliniat că un jaf direct asupra NATO nu corespunde logicii strategice a deciziilor ruse. Detalii AICI.

În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇