Constantin Dudu Ionescu a reacționat la articolul “Cum a devenit peste noapte un consilier de la Cotroceni susținătorul lui Călin Georgescu și militant AUR”, publicat de spotmedia.ro în data 22 septembrie, printr-o postare preluată de cel puțin trei publicații – G4Media, EVZ și Bugetul.ro.
În toate articolele, sursa reacției fostului consilier prezidențial e trecută ca fiind Facebook, dar trimiterea la textul original nu e făcută printr-un link activ, astfel că, pentru scrierea articolului, nu am reușit să găsesc, efectiv, postarea inițială.
Există posibilitatea ca fostul demnitar Constantin Dudu Ionescu să aibă restricționat accesul la pagina sa de Facebook, iar textul să fi fost văzut doar de un număr limitat de persoane.
Ideea principală a postării o reprezintă explicația pentru care n-a fost decorat la sfârșitul mandatului lui Klaus Iohannis. Fostul președinte, conform unei cutume, a oferit medalii și ordine de merit unui număr de 235 de angajați ai administrației prezidențiale și personal auxiliar.
“… chestiunea acordării de medalii si ordine necesită lămuriri”, a scris Constantin Dudu Ionescu, într-o postare pe Facebook, pe o pagină cu acces restricționat, citată de câteva publicații.
“Pentru a le primi trebuie, printre altele evident, îndeplinită și o condiție LEGALĂ, formală, și anume semnarea formularului GDPR. Fără completarea documentului, repet condiție legală, angajatorul nu poate propune nicio persoană pentru acordarea vreunui premiu.
Este de la sine înțeles că la Administrația Prezidențială (angajatorul meu) se cunoșteau și se cunosc mai multe date personale despre mine decât cele ce se găsesc în formularul GDPR. Eu, însă, nu am vrut sa-l semnez”, a anunțat Constantin Dudu Ionescu, cel care a condus o perioadă de 10 ani Departamentul Securității Naționale - Oficiul pentru Informații Integrate.
“Am primit, de-a lungul timpului, cu bucurie medalii și diplome comemorative și sunt recunoscător celor ce mi le-au acordat. Dar nu am fost și nu voi fi niciodată de acord să primesc vreo recunoaștere oficială pentru ca mi-am făcut doar datoria.
Este adevărat, normalitatea este ceva rar în zilele noastre, dar nu am fost nici pe front, nu am făcut niciun alt act eroic sau nu am inventat vreo găselniță. Am avut doar idei și determinare în îndeplinirea sarcinilor de serviciu. Atâta tot. Pentru acestea sunt suficiente mulțumirile în fața formației”, a specificat Constantin Dudu Ionescu.
Explicația fostului demnitar adâncește și mai mult misterul relației sale cu fostul președinte Klaus Iohannis, în contextul crizei majore de siguranță națională din noiembrie 2024, care a dus la anularea alegerilor, punând sub semnul întrebării decizia fostului șef al statului de a-i decora pe angajații administrației prezidențiale și criticându-i indirect pe aceștia că au acceptat o astfel de onoare fără a avea niciun merit.
Norocul meu cu Comisia Europeana, inventatoarea mecanismului GDPR, care mi-a oferit motivul pentru care am putut refuza elegant, îmi ziceam eu naiv, premierea de la sfârșit de mandat. Iată motivul banal pentru care am rămas fără de medalii. Le-am refuzat, pur și simplu.
Constantin Dudu Ionescu, fost consilier prezidențial
Mai mult, George Scarlat, angajat al administrației prezidențiale în poziția de consilier la cabinetul demnitarului, pe care Dudu Ionescu îl cunoștea bine, fiind colegi de partid (PNȚ-CD) și de guvern, în echipa premierului Radu Vasile, în urmă cu un sfert de secol, a fost decorat și a acceptat decizia lui Klaus Iohannis, completând formularul GDPR la care face referire Dudu Ionescu.
George Scarlat, fan AUR
În data de 3 septembrie 2024, în timp ce George Scarlat era angajat al administrației prezidențiale, în aceeași echipă cu Constantin Dudu Ionescu, acesta participă la lansarea programului politic al AUR - Planul Simion, în care liderul partidului promova celebra minciună electorală “Casele de 35.000 de euro”.
O înregistrare video a evenimentului și fotografii făcute în sală indică implicarea politică a lui George Scarlat cu mult înainte de a demisiona de la Palatul Cotroceni. Acesta părăsește administrația prezidențială în data de 13 ianuarie, în timp ce Klaus Iohannis era încă în funcție. Două luni mai târziu, Scarlat își face un selfie cu Călin Georgescu pe care-l postează pe pagina sa de Facebook, imagine ștearsă ulterior.
Este foarte posibil ca plecarea lui George Scarlat de la Palatul Cotroceni, exact în perioada imediat următoare anulării alegerilor prezidențiale de către CCR, să aibă legătură cu încălcarea “angajamentului de loialitate față de președinte”, în urma participării acestuia la acțiunile politice ale AUR, în care se obliga:
- Să nu ia poziție publică în afara atribuțiilor de serviciu sau a sarcinilor încredințate și nici să ofere consultații în probleme privind relizarea prerogativelor Președintelui României.
- Să se abțină de la orice activitate sau manifestare contrară demnității funcției îndeplinite sau Administrației Prezidențiale.
- Să nu permită folosirea funcției pe care o deținea în scop de propagandă sau reclamă comercială de orice fel.
În reacția lui Constantin Dudu Ionescu, care vreme de zece ani a fost cel mai important consilier al lui Klaus Iohannis, nu se face nicio referire la George Scarlat și pozițiile sale controversate din perioada în care a fost atașat cultural la Ambasada României de la Chișinău, perioadă în care diplomații români au fost luați la țintă de Alexandru Bălan, angajat SIS la vremea respectivă, reținut de DIICOT pentru spionaj în favoarea Rusiei.
De asemenea, fostul demnitar nu vorbește nimic de activitățile politice desfășurate de George Scarlat în timp ce era angajat în cadrul administrației prezidențiale, deși cei doi se cunoșteau de multă vreme.
O situație încâlcită care a pus în pericol România
În data de 14 decembrie 2024, pe site-ul Cotidianul.ro apare un articol intitulat “A trădat consilierul de stat Constantin Ionescu?”.
Textul e realizat folosind o postare scrisă de Cornel Ivanciuc, pe pagina sa de Facebook, postare ștearsă ulterior.
Cornel Ivanciuc a fost un important jurnalist în anii ’90 și începutul anilor 2000, fiind coordonatorul departamentului de investigații a popularei publicații “Academia Cațavencu”. El a recunoscut în 1995 că a colaborat cu Securitatea, fiind recrutat în 1981, în timp ce ispășea o pedeapsă la locul de muncă, în urma unei decizii de condamnare pentru o infracțiune minoră, conform propriilor sale declarații.
Articolul publicat pe “Cotidianul.ro" face, în premieră, referire la episodul mai puțin obișnuit al nedecorării lui Constantin Dudu Ionescu, dar și la o serie de enunțuri neargumentate despre lipsa de performanță a consilierului de stat.
Referința de mai sus e importantă doar din perspectiva faptului că pe rețelele sociale, încă de la sfârșitul anului trecut, când România se afla sub asaltul Rusiei prin acțiunile dezvoltate pe axa Călin Georgescu - Horațiu Potra, se discuta deja despre o breșă majoră de securitate în cadrul administrației prezidențiale.
Evoluția ulterioară a evenimentelor, cazul George Scarlat, reținerea lui Alexandru Bălan, legăturile acestuia cu parlamentari AUR, dar și reacția lui Constantin Dudu Ionescu confirmă faptul că la sfârșitul anului 2024, la Palatul Cotroceni, în raporturile dintre sistemul politic și cel de informații, a apărut un blocaj grav, care a creat o stare de pericol pentru România.
Vreme de un deceniu, în subordinea lui Constantin Dudu Ionescu, conducătorul Departamentului Securității Naționale din cadrul administrației prezidențiale, s-au aflat secretariatul CSAT, directorul Oficiului pentru Informații Integrate și Compartimentul pentru probleme de Apărare.