Breșa de securitate din România a pus în pericol stabilitatea politică, socială și economică din Uniunea Europeană, dar și pe cea militară, în contextul războiului din Ucraina.
- SRI nu are director din iulie 2023, când Eduard Hellvig a demisionat la scurt timp după ce Marcel Ciolacu a devenit prim-ministru.
- Rapoartele de activitate, pe ultimii patru ani, ale principalei agenții de informații nu au fost discutate în Parlament, deși au existat inițiative în acest sens.
- În timp ce Maia Sandu a conștientizat pericolul reprezentat de Rusia, a informat populația și a luat măsuri pentru descurajarea acțiunilor ostile ale Kremlinului, la București, Iohannis, Ciolacu și Ciucă au folosit informații secrete pentru a se poziționa mai bine în lupta politică.
- Mișcarea suveranistă din România a fost și este controlată de Kremlin, susține fostul șef al comisiei parlamentare de control al SRI.
- Responsabilitățile pentru grava breșă de siguranță națională, greu de stabilit din cauza complicităților politice, în timp ce Nicușor Dan anunță că SRI s-a implicat în modelarea deciziilor liderilor din România.
Astăzi, după succesul înregistrat de Maia Sandu, care a reușit să apropie Moldova de Uniunea Europeană, realizând o cale sigură și accelerată pentru aderare, se înțelege mai bine de ce, anul trecut, România a cedat în fața atacurilor hibride ale Rusiei, situația fiind salvată in extremis, printr-o decizie a Curții Constituționale, care a ridicat mari semne de întrebare în legătură cu modul de funcționare a democrației românești.
“…am avut o influență a SRI-ului în viața noastră politică, în decizii, în zona economică și atunci persoana care va conduce SRI este o persoană care va avea putere în statul român. Bineînțeles că noi trebuie să facem două lucruri. Pe de o parte, ca zona operativă să nu fie zdruncinată, pentru că sunt chestiuni de securitate foarte serioase de care serviciul ăsta se ocupă”, a declarat președintele Nicușor Dan, într-un interviu pentru postul TV Digi 24.
“Pe de altă parte, trebuie să prevenim ca excesele pe care le-am văzut de-a lungul timpului, interferențele cu diferite fenomene sociale cu care nu trebuia să se interfereze, să dispară, iar un director civil ar trebui să fie garanția pentru acest lucru…”, a mai declarat șeful statului.
Un președinte care n-a făcut nimic legat de Rusia
Recunoașterea venită de la cel mai înalt nivel a faptului că SRI a influențat viața politică din România are legătură și cu ce s-a întâmplat anul trecut, o confruntare între diverse grupări de interese, speculată de Rusia în perioada alegerilor prezidențiale și parlamentare.
Acest lucru a fost confirmat și de Ioan Chirteș, fost senator PNL și fost șef al Comisiei parlamentare de control al SRI. El este cel care în 2024 a anunțat public că George Simion s-a întâlnit cu agenți ai serviciilor secrete rusești, fiind apoi amenințat de Marcel Ciolacu, prim-ministrul României pentru dezvăluirea făcută.
De asemenea, fostul președinte al comisiei parlamentare de control al SRI a declarat, într-un interviu pentru Hotnews, că nici președintele Iohannis, nici premierii Ciucă și Ciolacu, nu au luat în serios rapoartele agenției de informații, care conțineau date despre legăturile dintre Rusia și lideri politici din România, dar și informații despre rețelele de influență din țară, controlate de Kremlin.
Spre deosebire de Maia Sandu, care s-a implicat, a reformat SIS Moldova (Serviciul de Informații și Securitate), dar și instituții aflate în subordinea președinției și guvernului, care a comunicat public, arătând gravitatea interferenței Rusiei și luând decizii de descurajare și limitare a acesteia, Klaus Iohannis n-a făcut nimic.
Mai mult, apar informații despre existența unei breșe majore de securitate în cadrul administrației prezidențiale.
Ascunderea rapoartelor SRI
Comportamentul lui Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu și Klaus Iohannis indică faptul că la nivelul președinției și a guvernului au existat informații despre amenințarea la adresa siguranței naționale, dar nici șeful statului și nici premierii țării nu au reacționat.
În plus, sunt tot mai multe indicii că date din rapoartele serviciilor secrete au fost folosite în interes politic imediat și în campaniile electorale.
PSD și PNL, cele două formațiuni care au controlat majoritatea parlamentară în perioada 2021-2024, sunt responsabile pentru secretizarea rapoartelor de activitate ale SRI. O altă anomalie constă în faptul că în toamna anului 2023, în plenul parlamentului a fost discutat și votat raportul SRI din 2020, deși fuseseră trimise și cele pe 2021 și 2022.
Evident că toată lumea a greşit în ce privește criza de la alegerile prezidențiale de anul trecut, inclusiv Klaus Iohannis. Însă ceea ce vreau să subliniez e acel moment din 6 decembrie 2024, când CCR a luat decizia, iar preşedintele şi instituţiile care au fost în CSAT au avut curajul să ia hotărâri extrem de neobişnuite. Acela a fost un moment de slăbiciune şi de eroare, dar care s-a sfârşit cu o decizie foarte curajoasă pe care, acum, trebuie să o salutăm...
Nicușor Dan, președintele României
Suspendarea dezbaterii rapoartelor se poate face la cererea CSAT, adică la indicația președintelui României, au declarat surse politice pentru spotmedia.ro. “În acest caz se poate vorbi despre o anomalie”, a mai spus persoana consultată.
În rapoartele SRI “se făcea legătura între mișcarea suveranistă și factori externi, în special Rusia. Decidenții politici au știut că mișcarea suveranistă are legătură cu Rusia, au fost informați de SRI.
Vorbesc de decidenții politici la nivel de președinte, prim-ministru, miniștri. Ei primesc informări aproape zilnice, așa cum primesc și președinții Comisiei de control SRI”, a declarat Ioan Chirteș, în interviul acordat Hotnews.ro.
Dar o ciudățenie și mai mare, agravată de evenimentele ulterioare, a fost plecarea bruscă din fruntea SRI a directorului civil Eduard Hellvig, la începutul lunii iulie, 2023, la trei săptămâni de la instalarea lui Marcel Ciolacu în fruntea Guvernului.
Fisura prin care s-a strecurat Rusia
Plecarea directorului SRI, la scurt timp după rocada premierilor din coaliție și refuzul lui Iohannis de a numi un nou șef civil al agenției sunt evenimente care adâncesc misterul și arată raporturile enigmatice între liderii politici și serviciile secrete, confirmate astăzi de președintele în funcție.
Detașarea lui Klaus Iohannis în fața amenințărilor de securitate la adresa României, încercările repetate de a minimaliza pericolele, lipsa de reacție față de rețelele de influență controlate de Rusia și propagandă Kremlinului au dus la un blocaj instituțional, care, în final, a paralizat România în preajma alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024.
Ambiția lui Marcel Ciolacu de a ajunge președintele României, în ciuda faptului că nu avea susținere publică, lipsa de autoritate și activitate ale lui Klaus Iohannis, dar și campania bezmetică a PNL care a mizat totul pe candidatura lui Nicolae Ciucă au creat furtuna perfectă din societate, care a fisurat arhitectura statului, fisură prin care s-a strecurat Rusia, provocând cea mai mare criză de siguranță națională de după 1990.
Din cauza complicităților politice, a faptului că PNL și PSD sunt și astăzi la guvernare și a contextului actual, marcat de conflictul militar de la graniță, e greu de crezut că vreun procuror își va asuma sarcina de a investiga ce s-a întâmplat cu adevărat în 2024 și cine sunt responsabilii, conform legii. Dar o astfel de investigație nu va putea fi amânată la infinit pentru că la mijloc a fost vorba de un atac la siguranța, democrația și independența României, garantate de Constituție.