Uniunea Europeană se află în pragul unei transformări strategice fără precedent, forțată de provocările tot mai agresive ale lui Vladimir Putin și de atitudinea ezitantă a președintelui american Donald Trump.
Summit-ul liderilor UE care are loc miercuri, la Copenhaga, este considerat de analiști drept cel mai clar semnal că vechiul model european – concentrat pe economie, piață internă și reglementări – nu mai este suficient, arată o analiză Politico.
În contextul unei posibile escaladări militare în Europa, liderii europeni discută deschis despre consolidarea apărării comune, despre un „zid anti-dronă” și chiar despre reacții rapide în cazul unor noi încălcări ale spațiului aerian.
Amenințări la granițele Europei: de la drone misterioase la avioane rusești
Atmosfera la summit este încărcată. Înaintea reuniunii, avioane rusești au pătruns în spațiul aerian NATO, iar aeroportul din Copenhaga – punctul de sosire al liderilor – a fost afectat de incidente cu drone pe care autoritățile daneze le-au numit „un atac hibrid”.
„Ridicarea avioanelor de luptă este treaba NATO”, a declarat un înalt oficial UE pentru Politico. „Dar treaba Uniunii este să fim pregătiți, să avem capacitatea de a reacționa la amenințări, consolidând instrumentele și capabilitățile comune.”
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, fost ministru al Apărării în Germania, a introdus pe agenda summit-ului din Danemarca o temă fără precedent: capacitățile militare ale Uniunii. Printre opțiunile luate în calcul se numără construirea unui sistem de apărare anti-dronă și mecanisme de reacție imediată la violarea spațiului aerian european.
Război hibrid în desfășurare, dar consensul lipsește
În spatele ușilor închise, liderii recunosc că Europa se află deja într-un război de intensitate scăzută cu Rusia.
Însă consensul asupra modului în care ar trebui să răspundă UE rămâne dificil de atins, mai ales când vine vorba de bani.
„Este un echilibru greu de găsit, pentru că nu vrei să sperii populația, dar ai nevoie ca liderii să conștientizeze riscurile și să le ia în serios”, a spus un diplomat european.
Max Bergmann, expert în politică externă la Center for Strategic and International Studies, a remarcat lipsa unei opțiuni clare pentru Europa în fața Rusiei. „Nu cred că există vreo dorință de a-l confrunta direct pe Vladimir Putin sau de a intra într-un război deschis pentru a apăra ‘socialiștii europeni’”, a spus el. „Europa și-a folosit deja toate armele economice. Nu mai are glonțul de argint.”
Trump complică ecuația de securitate: „Trageți în ele, dar nu știu dacă vă apăr”
Incertitudinea generată de poziția lui Donald Trump - care a sugerat că statele europene ar putea doborî avioanele rusești, dar nu a garantat sprijinul american - amplifică neliniștea din capitalele europene.
Această ambiguitate este cu atât mai periculoasă cu cât Rusia pare să caute în mod activ momente de provocare.
Un diplomat a avertizat asupra riscului unui „moment Franz Ferdinand (asasinarea prinţului care a declanşat Primul Război Mondial)” - o escaladare bruscă, declanșată de un incident aparent minor, care ar putea antrena Europa într-un conflict major.
Zelenski avertizează: Putin nu va aștepta să termine războiul în Ucraina
Într-un nou apel adresat liderilor europeni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat că Moscova își va extinde agresiunea.
„Putin nu va aștepta să termine războiul din Ucraina, va deschide un alt front. Nimeni nu știe unde”, a avertizat el, după un atac masiv rusesc care a durat peste 12 ore și a determinat Polonia să-și închidă temporar spațiul aerian.
Cum îşi plătește Europa apărarea?
Pe fondul unei crize bugetare grave în Ucraina, liderii UE discută un plan ambițios de sprijin financiar: un „împrumut pentru reparații” în valoare de 140 de miliarde de euro, finanțat din activele rusești înghețate de UE începând din 2022.
Planul este susținut de Ursula von der Leyen, dar blocat de Ungaria.
Premierul Viktor Orbán se opune confiscării fondurilor rusești, însă Comisia Europeană pregătește un mecanism legal pentru a ocoli veto-ul Budapestei.
„Obiectivul la Copenhaga este să obținem sprijinul necesar pentru a-l izola pe Orbán”, a declarat un diplomat UE. „Suntem într-o zonă gri.”
Summit-ul de la Copenhaga este descris de analiști ca o etapă esențială în tranziția UE de la o putere economică la un actor geopolitic cu instrumente de apărare concrete.
Dar rămâne întrebarea: va putea Europa lua deciziile grele la timp, fără a fi forțată de o nouă criză?
„Recunoașterea riscurilor este partea ușoară”, spune Rafael Loss, analist în politici de apărare. „Ce urmează după, într-o Uniune cu priorități concurente, este partea cu adevărat dificilă.”