Pe măsură ce Rusia continuă să-și intensifice tacticile de război hibrid în Europa, ultimele incursiuni cu drone în Polonia și Estonia reprezintă o nouă mișcare îndrăzneață care a amplificat tensiunile.
Pentru ucrainenii care trăiesc cel mai sângeros război terestru din Europa de la Al Doilea Război Mondial încoace, mesajul pe care speră să-l audă Europa este că și alte țări sunt sub amenințare – iar o cooperare mai strânsă cu Ucraina le poate proteja.
În plus față de zborurile recente ale dronelor rusești deasupra teritoriului NATO, Rusia este suspectată că se află și în spatele unor atacuri incendiare în Polonia și Lituania, a sabotajului infrastructurii submarine din Marea Baltică și a campaniilor de dezinformare desfășurate în toată Europa pentru a semăna dezbinare.
„Din punct de vedere juridic, conform dreptului internațional, nu există încă o stare formală de război între țările NATO și Rusia. Dar este deja o stare de război hibrid”, a declarat Oleksandr Merejko, deputat ucrainean și președinte al Comisiei pentru afaceri externe din parlament, citat de Kiev Independent. „Ucraina trebuie să spună că Rusia duce un război hibrid împotriva Europei.”, a punctat acesta.
Experiența Ucrainei, resursă pentru apărarea Europei
Războiul a determinat deja recunoașterea faptului că experiența de pe câmpul de luptă a Ucrainei poate fi folosită pentru a proteja și alte țări. Investițiile străine în tehnologia ucraineană de apărare au explodat de la începutul invaziei pe scară largă. Ultimele incursiuni în Polonia au făcut ca statele europene să se grăbească să obțină dronele de interceptare ucrainene, o tehnologie mult mai ieftină pentru contracararea dronelor decât rachetele folosite de Polonia la începutul lunii.
Ucrainenii speră ca ultimele atacuri să ducă la și mai multă cooperare.
„Noi (Ucraina) avem mai multă experiență și putem ajuta cu adevărat (Polonia), mai ales când vine vorba de drone care interceptează dronele rusești. Punctul-cheie este că putem asista: lăsați-i să închidă cerul și vom lucra împreună pentru a doborî dronele rusești, înainte ca acestea să aibă șansa să pătrundă în spațiul aerian al statelor membre NATO.”, a adăugat Merejko.
Zelenski cere ajutor la ONU
Președintele Volodimir Zelenski a ridicat această temă în discursul său din 23 septembrie în fața Consiliului de Securitate al ONU, chemând aliații europeni să ajute Ucraina să doboare rachetele și dronele rusești lansate asupra spațiului său aerian.
„Dacă nu există război în cer, Rusia nu poate continua lupta la sol”, a spus Zelenski, adăugând că a discutat subiectul cu președintele american Donald Trump și cu alți lideri europeni.
Chiar și înaintea summitului ONU, ideea ca NATO și Ucraina să coopereze pentru a închide spațiul aerian deasupra vestului Ucrainei era luată din ce în ce mai în serios în discuțiile cu aliații, a afirmat Bohdan Popov, șeful departamentului de analiză al firmei ucrainene de consultanță în domeniul apărării Traida Trade Partners.
„A devenit din ce în ce mai relevant pentru ambele părți, deoarece statele NATO sunt acum sub amenințare”, a spus el.
Integrarea apărării antiaeriene NATO și Ucraina
Ideea, a explicat Popov, este integrarea completă a aviației și sistemelor de apărare aeriană NATO cu apărarea ucraineană. Sistemele NATO, precum Patriot, ar urma să fie desfășurate în statele NATO de la granița cu Ucraina, iar avioanele de luptă NATO să fie mobilizate în cazul unor atacuri aeriene masive.
„Toate dronele, toate rachetele care zboară în direcția NATO ar fi interceptate deasupra Ucrainei și nu ar provoca pagube pe teritoriul statelor NATO”, a spus Popov.
Ucraina speră să prezinte acest plan ca pe o situație avantajoasă pentru toți: statele NATO își neutralizează amenințările înainte ca acestea să ajungă pe teritoriul lor, iar Ucraina primește protecție suplimentară asupra regiunilor de vest, ceea ce i-ar permite să mute resurse către est și către linia frontului.
O parte din mesajul pe care Ucraina încearcă să-l transmită, a spus Popov, este că Rusia nu se va opri în Ucraina, iar obiectivul său este să extindă în cele din urmă câmpul de luptă pe teritoriul NATO.
Consens în creștere privind amenințarea, dar nu și răspunsul
Mesajul că agresiunea Rusiei reprezenta o amenințare pentru țările NATO nu a prins în 2014, când Rusia a anexat Crimeea, a explicat Ed Arnold, cercetător principal pe securitate europeană la RUSI. La acea vreme, Europa nu a privit anexarea și războiul din Donbas ca pe o provocare directă la adresa NATO și a securității europene.
„Totul s-a schimbat în 2022. A durat însă de atunci până acum pentru a ajunge la unificare în privința faptului că, da, aceasta este într-adevăr o amenințare directă. Trebuie să facem ceva în legătură cu asta. Europa, cred eu, a fost foarte, foarte lentă.”, a spus Arnold.
Totuși, evenimentele războiului au provocat o „schimbare de paradigmă” în Europa, a adăugat el. „Rusia este inamicul numărul unu - iar asta este de necontestat.”
Luna trecută, de pildă, cancelarul german Friedrich Merz a denunțat operațiunile hibride și atacurile de sabotaj din Europa, declarând: „Suntem deja în conflict cu Rusia.”
Dilema Europei: sprijin pentru Ucraina sau consolidarea apărării proprii
Însă, chiar dacă există un consens mai mare privind amenințarea, guvernele europene se confruntă cu o balanță dificilă privind modul de a răspunde, a spus Alex Kokcharov, analist geoeconomic la Bloomberg pentru Rusia, Europa de Est și Asia Centrală.
Țările europene au constrângeri bugetare și trebuie să cântărească sprijinul pentru Ucraina în raport cu îmbunătățirea propriilor capacități de apărare și militare.
„Vedem că diferite guverne europene abordează problema diferit”, a spus Kokcharov, menționând că statele nordice și baltice sunt mai receptive la ideea că înarmarea Ucrainei acum va slăbi forțele ruse pe viitor. „Unele economii mai mari, precum Franța și Italia, evident, nu sunt pe aceeași lungime de undă.”
Totuși, a adăugat Kokcharov, Ucraina trebuie să insiste pe faptul că Rusia avansează în continuare.
„Rușii continuă să cucerească teritorii și desfășoară atacuri adânc în interiorul Ucrainei, provocând pagube infrastructurii și, esențial, pierderi de vieți omenești. Nimic din acțiunile Rusiei în Ucraina nu arată că Rusia este cu adevărat interesată de pace”, a spus el.
G.P.