Premierul Ilie Bolojan a susținut, miercuri, o conferinţă de presă în care a vorbit despre întâlnirile avute în cadrul vizitei la Bruxelles, despre deficitul asumat de România pentru acest an și despre rectificarea bugetară, dar și despre eventuala sa demisie, despre care s-a tot vehiculat în ultima perioadă.
Bolojan a spus că la Bruxelles a fost convenit un deficit cu care România să închidă anul de 8,4% din PIB, adică aproximativ 159 de miliarde lei. Premierul a spus că se estimează ca efectele pachetelor de măsuri fiscale să fie de 0,6-0,7% din PIB, iar anul viitor – de peste 2,5% din PIB. Iar dacă respectăm ținta de deficit, anul viitor ne putem apropia de un deficit de 6% din PIB, a subliniat Bolojan.
De asemenea, acesta a menționat că bugetul pe 2025 prevede o pondere importantă a investițiilor - de 149 de miliarde de lei.
În ce privește componenta de Apărare, pentru România s-au alocat din SAFE 16 miliarde de euro, cea mai mare parte pentru apărare, iar puțin peste 4 miliarde din această sumă revin componentei de transport. Până la jumătatea lunii octombrie trebuie să avem o listă cu Planul Național pentru Apărare, pentru ca în noiembrie să fie avizat în CSAT și apoi lista oficială să fie depusă la Comisie pentru aprobarea finală.
Este vorba de un credit, dar la dobânzi de 4 ori mai mici decât se împrumută România, cu perioadă de grație de 10 ani, a specificat premierul.
În ce privește rectificarea de buget, va fi demarată joi și cel mai târziu vineri dimineață va fi publicată în transparență. Dar avem o problemă pentru că suntem puternic presați pe zona de investiții, unde România a supracontractat proiecte din fonduri europene, a spus Bolojan.
Premierul a vorbit și despre reforma administrației locale, arătând că fără reducerea de cheltuieli, aceasta e incompletă.
În ce privește amânarea deciziei CCR privind pensionarea magistraților, Ilie Bolojan a spus că a văzut în permanență discuții legate de demisie, dar a spus că nu se gândește la așa ceva, ci la reforme. Iar dacă va decide să-și dea demisia, va face un anunț în acest sens.
Spotmedia v-a prezentat în format LIVE TEXT cele mai importante declarații ale premierului Ilie Bolojan:
- Sunt dator cu o informare legată de deplasarea la Bruxelles. Am avut trei întâlniri. Două cu comisari europeni, cu vicepreședinta Comisiei Roxana Mânzatu și una cu europarlamentarii români. Cu europarlamentarii am discutat despre principalele probleme pe care le avem și colaborarea pe care o vom putea avea în perioada următoare. Am discutat subiecte de buget și de fonduri europene din PNRR.
- Am convenit un deficit cu care România să închidă anul, de 8,4% din PIB, adică aproximativ 159 miliarde de lei.
- Efectele pachetelor să fie de 0,6-0,7% din PIB. Anul viitor efectele ar fi de peste 2,5% din PIB. Dacă respectăm ținta de deficit, anul viitor ne putem apropia de o țintă de deficit de 6% din PIB.
- Principala influență a rectificării de buget este creșterea costului legat de dobânzi.
- Bugetul pe anul acesta prevede o pondere importantă a investițiilor de 149 miliarde de lei.
- Comisarul și echipa CE au înțeles măsurile care au fost luate de România, dar și situația dificilă bugetară în care ne găsim.
- Condițiile nu sunt un fapt împlinit decât dacă vom continua cu reformele care trebuie să aibă în vedere scăderea reformelor și un stat mai eficient și să menținem o stabilitate politică. Concentrarea în continuare e pentru PNRR.
- A doua întâlnire a fost pe apărare, unde pentru România s-a alocat din SAFE 16 miliarde de euro, cea mai mare parte pentru apărare, iar puțin peste 4 miliarde din această sumă e pentru componenta de transport.
- Până la jumătatea lunii octombrie trebuie să avem o listă cu Planul Național pentru Apărare, pentru ca în noiembrie să fie avizat în CSAT, după ce sunt acceptate de Comisie și apoi lista oficială să fie depusă la Comisie pentru aprobarea finală.
- Sunt 3 efecte majore ale acestui credit. Componente de apărare: România s-a angajat ca cheltuielile să nu coboare sub 2,2% din PIB, din care o cotă de 1% e pentru achiziții. Timp de 4 ani, această cotă va fi acoperită din programul SAFE.
- Componenta bugetară: acesta e un credit, dar la dobânzi de 4 ori mai mici decât se împrumută România, cu perioadă de grație de 10 ani.
- Componenta de transport: tronsonul de autostradă Pașcani-Suceava-Siret și tronsonul Pașcani-Iași-Ungheni. Sunt evaluate la peste 3 miliarde de euro și fără menținerea lor în programul SAFE nu am fi putut să le realizăm.
Rectificarea bugetară
- Rectificarea de buget va fi demarată mâine și cel mai târziu vineri dimineață va fi publicată în transparență. Cel mai târziu marți va fi convocat Guvernul în ședință extraordinară pentru rectificarea de buget.
- Rectificarea este una destul de tensionată pentru că suntem puternic presați pe zona de investiții. Am supracontractat pe proiectele din fonduri europene, practic în loc de 22 de miliarde de euro, au fost semnate contracte de 40 de miliarde de euro. Asta înseamnă presiune pe buget anul acesta și anul următor.
- Pentru a aloca sume pentru investiții supracontractate, mai ales pe PNRR, suntem nevoiți să ne reducem cheltuielile și tot ce vom economisi să alocăm pentru aceste investiții.
- Pe componenta de PNRR este important să ne închidem jaloanele. Continuă negocierile pentru respectarea jaloanelor din PNRR. Închiderea ar însemna ca în ședința ECOFIN din noiembrie să ni se aprobe PNRR și ca efect să depunem cererea de plată nr 4 de cel puțin 1 miliard de euro.
Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază
- Am luat decizia să continuăm și în ședința de guvern de mâine va fi pe ordinea de zi și se va prelungi cu șase luni.
- Deși s-a încercat portretizarea mea ca om inflexibil, am fost deschis la argumente. Consider că intervențiile pe piață nu sunt soluțiile reale pentru scăderea prețurilor.
Reforma administrației locale
- Acest pachet nu a intrat în ultima asumare de răspundere, deși este un pachet foarte important. Fără reducerea de cheltuieli, această reformă e incompletă.
- În aceste zile s-au discutat diferite soluții. Avem două tipuri de cheltuieli: structurale care se fac an de an și cei 130.000 de angajați din aparatele proprii, indiferent dacă lucrează sau nu lucrează, salariile lună de lună și cheltuielile trebuie asigurate.
- Reducerea acestei cheltuieli e vitală pentru avea o administrație eficientă, pentru a corecta inegalitățile.
- Dacă s-ar reduce 5%, 10%, 15%, am constata că sunt primării care s-au administra bine și care nu trebuie să facă nicio reducere. Dar sunt primării care depășesc acest prag. Nu e corect să se facă o reducere de cheltuieli de funcționare unitară și pentru cei care au administrat bine, și pentru cei care și-au bătut joc de bani, dacă reduci bani de la iluminat public, de la școli, dar lași funcționarii să huzurească.
- Fără o reducere de cheltuieli de circa 2 miliarde de euro, în anii viitori nu se va putea acoperi supracontractarea din PNRR sau Anghel Saligny. De fapt, e vorba de reduceri contra investiții.
Întrebările jurnaliștilor
Astăzi CCR a amânat decizia pe reforma pensiilor magistraților. Dacă e declarată neconstituțională, vă păstrați opinia că trebuie să plecați din funcție? Vă veți da demisia?
Guvernul a întocmit aceste proiecte căutând să respecte toate aspectele constituționale. Așteptăm decizia având încrederea că proiectele respectă prevederile constituționale. Am văzut în permanență discuții legate de demisie, dar nu la asta mă gândesc, ci la reforme. Dacă iau decizia să demisionez, vă anunț eu, nu e nevoie să-mi adresați mereu aceeași întrebare.
Este necesară o majorare a vârstei de pensionare?
Este nevoie să avem mai mulți oameni în economia reală. Una din problemele mari e că veniturile nu sunt colectate decât de la oamenii care lucrează în România. Cu cât avem mai mulți oameni care lucrează și vor câștiga mai bine, cu atât vom avea o bază de impozitare mai mare și putem asigura servicii. Ceea ce trebuie să facă orice guvern este să luăm un pachet de măsuri să avem mai mulți oameni în economie. Trebuie să reducem excepții privind pensiile anticipate. Nu vârsta standard trebuie crescută în România.
Guvernul intenționează să crească taxele pentru companii? Riscă România să intre în recesiune?
Nu intenționăm să creștem taxe pentru companii. Consider că etapa consolidării veniturilor s-a încheiat, ne concentrăm pe scăderea cheltuielilor de funcționare, pe reforme și măsuri pentru o economie pe baze sănătoase și pentru politici care să asigure dezvoltarea (...).
În ce privește recesiunea, aceste măsuri au avut un efect ușor contracționist pe fondul scăderii creșterii economice în țările europene - noi suntem într-o plasă care ne ajută atunci când e cazul pentru că suntem interconectați sau încetinește dezvoltarea noastră pentru cea mai mare parte din exporturi sunt legat de ce se întâmplă în țările europene. Estimez că nu ar trebui să avem recesiune la anul, creșterea inflației să încetinească și să înceapă din primele luni ale anului viitor scăderea inflației.
Cum vom menține ținta de deficit de 8,4%?
Impactul măsurilor pe anul acesta este 0,6 - 0,7% din PIB, pentru că lunile pentru care s-au aplicat măsurile sunt puține. Ținta este stabilită corect. Costul dobânzilor a fost estimat la puțin peste 40 de miliarde, iar costul real este de peste 50 de miliarde, deci plus 12 miliarde subestimare. Reducerea de personal în administrația centrală înseamnă că fiecare ministru trebuie să ia o măsură punctuală, sunt lucruri specifice care reduc cheltuielile de personal.
Luni, ministrul Predoiu va anunța proiectul de reformă a ministerului. Asta trebuie să facă fiecare ministru, să vadă câte servicii deconcentrate are, multe pot fi fuzionate, cu reducere de personal. La fuziunea dintre Agenția de Mediu și Arii protejate, adunate aveau 1.700 de angajați, în urma fuziunii au apărut 2.000 de posturi. De astfel de fuziuni mai bine te lipsești.
Spuneați că la rectificare vor fi tăiate subvențiile partidelor. Cu cât?
Din punctul meu de vedere, toată lumea trebuie să fie parte la acest efort național, inclusiv partidele politice. Și dacă se propune, de exemplu, o reducere de 10% a posturilor în administrație, nu văd de ce acest procent nu s-ar aplica și partidelor. Nu cred că ar fi o catastrofă. Veți vedea datele în propunerea care va fi publicată vineri.
Sindicatul din Guvern a acuzat o încercare de intimidare a angajaților. Cum vi se par acest acuzații?
Nu știam asta, știu doar că l-am întrebat pe ministrul Pîslaru dacă sunt liberi sau plătiți și l-am rugat să verifice. Dacă participi la alte activități, trebuie să-ți asumi. Să fii și pontat și plătit nu este corect în niciun domeniu, nici la Cancelarie.
Ce va conține pachetul 3 în afara de reforma administrației locale?
Având în vedere complexitatea pachetului pe administrației publică, aprecierea mea este că acest pachet nu poate fi trecut decât prin asumarea răspunderii. Dacă coaliția va cădea de acord, pe lângă acest pachet și sper că săptămâna viitoare ajungem la concluzie, acest pachet poate fi completat cu multe altele. E nevoie de reducerea din administrația centrală.
Interimatul dvs în funcția de vicepremier expiră curând, în 28 septembrie. Pe cine veți propune?
Această poziție de vicepremier a fost gândită cu un specific aparte - să fie o persoană din afara lumii politice, din zona antreprenorială sau din zona de responsabilitate socială, care să vină cu propuneri de eficiență, de digitalizare pentru că în momentul în care stai foarte mult în această zonă, riști să nu mai vezi ceea ce e în neregulă. Când vine cineva din afară, îi sare imediat în ochi ce nu e în regulă și un astfel de om care să fie și disponibil să intre în situație nu e ușor de găsit de vom veni cu o propunere pentru acest post. În perioada următoare vom face o propunere pentru acest post.
Cum vedeți reforma administrației locale fără concedieri?
Reducerile care sunt într-adevăr făcute pe termen lung sunt reducerile structurale. Sau reduci salarii sau sporuri, sau personal. Celelalte cheltuieli sunt aspecte temporare care pot să revină imediat. Sunt de acord să găsim orice formulă să facem economii, nu pentru că vreau eu, nu mai există bani, dar există solicitări pentru investiții. Nu mai putem continua cu aceste împrumuturi mari. Am mai putea continua un an, doi, trei, dar am intra în colaps. Dobânzile sunt aproape 11 miliarde euro. În fiecare an, doar din dobânzi nu vedem o autostradă. Dacă am vedea acești bani în infrastructură, în patru ani nu ne-am mai recunoaște țara.