Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că țările NATO se află deja „în război” cu Rusia din cauza sprijinului militar oferit Ucrainei. Iar NATO a transmis clar că este gata să apere fiecare centimetru din teritoriul aliat după ce săptămâna trecută avioane militare rusești au încălcat spațiul aerian al Estoniei. Asta înseamnă că NATO e deja în război cu Rusia? Depinde.
Rusia duce de mai mulți ani un război hibrid împotriva Occidentului – atacurile cibernetice, sabotajul, campaniile de dezinformare și chiar plasarea de bombe în avioane de transport sunt toate semne distinctive ale încercărilor persistente ale Kremlinului de a submina unitatea NATO fără a declanșa un război total.
Recentele încălcări rușinoase ale spațiului aerian NATO de către Rusia, inclusiv atacul „fără precedent” cu drone asupra Poloniei, reprezintă o escaladare clară a Moscovei, care a determinat declanșarea Articolului 4 al NATO în două ocazii, dar a împiedicat punerea în aplicare a Articolului 5, clauza de apărare colectivă a alianței.
Însă, în timp ce NATO și Europa răspund la aceste amenințări sub pragul unui război deschis, Rusia vede lucrurile foarte diferit.
Kremlinul luptă deja cu NATO
"Există mai multe dovezi care sugerează că (președintele rus Vladimir) Putin consideră deja acest lucru un război", a declarat Ed Arnold, cercetător senior la Institutul Regal al Serviciilor Unite (RUSI), pentru Kiev Independent.
Acest lucru a fost clarificat pe 15 septembrie, când purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că, prin furnizarea de asistență militară Ucrainei, țările NATO sunt "în război" cu Moscova. "NATO este în război cu Rusia; acest lucru este evident și nu necesită dovezi. NATO oferă sprijin direct și indirect regimului de la Kiev", a spus el.
Potrivit lui Ed Arnold, Putin consideră războiul din Ucraina "ca fiind existențial atât pentru regimul său, cât și pentru supraviețuirea Rusiei ca stat". "Deci, dacă despre asta e vorba, este destul de clar că Rusia spune 'suntem în război'. Dar în Europa se consideră mai degrabă că acest lucru poate fi gestionat. Este vorba despre descurajare, nu despre apărare."
Însă această divergență de opinii ar putea duce la ceea ce NATO încearcă să evite - o escaladare suplimentară.
NATO a vorbit pe limba rușilor
Răspunsul NATO la încălcările repetate ale spațiului său aerian de către Rusia a fost lansarea misiunii Eastern Sentry, o ușoară creștere a patrulelor aeriene de-a lungul flancului său estic și emiterea mai multor declarații severe.
Pe 23 septembrie, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a transmis marți, într-o conferință de presă, că alianța este "pregătită și hotărâtă să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat", după ce săptămâna trecută avioane militare rusești au încălcat spațiul aerian al Estoniei.
Declarațiile au venit în urma reuniunii Consiliului Nord-Atlantic, unde a fost analizată incursiunea rusească în Estonia, dar și incidentele recente din Danemarca și Norvegia. "Rusia ar trebui să nu aibă dubii: NATO și aliații vor folosi, în concordanță cu dreptul internațional, toate instrumentele militare și non-militare necesare pentru a ne apăra și pentru a descuraja toate amenințările, din toate direcțiile", se arată în declarația Consiliului Nord-Atlantic.
Șeful NATO și-a reiterat angajamentul față de Articolul 5 și a declarat că răspunsul său la alte încălcări va fi "robust", adăugând: "Vom continua să răspundem în modul, momentul și domeniul ales de noi."
Însă experții consultați de Kiev Independent nu văd semne că Rusia este descurajată.
Moscova nu se lasă
"O mare parte din răspunsul (NATO) este influențat de faptul că țările europene doresc să evite escaladarea cu Rusia", a declarat Alex Kokcharov, analist geo-economic pentru Rusia, Europa de Est și Asia Centrală. "Și tot ce am aflat despre Guvernul Putin este că acesta operează diferit și consideră acest lucru ca o slăbiciune, ceea ce este de fapt o invitație la mai multe acțiuni rusești și la acțiuni rusești mai îndrăznețe."
Țările NATO - în special cele care se învecinează cu Rusia - trag un semnal de alarmă că Moscova este probabil să escaladeze și mai mult și e dispusă să riște o confruntare mai directă cu NATO.
"Trebuie să recunoaștem că Rusia, în ansamblu, este pregătită pentru escaladare", a declarat Ministerul Apărării din Letonia, într-un comunicat. "Deși Letonia și NATO nu se confruntă în prezent cu nicio amenințare militară directă, nu putem exclude riscul provocărilor, sabotajului sau escaladării incidentelor. Trebuie să luăm în considerare acest lucru și să fim pregătiți astăzi."
Ministerul Apărării din Lituania a declarat pentru Kiev Independent că acțiuni precum încălcarea spațiului aerian NATO de către mai multe drone, care ar putea "cauza victime", reprezintă un semn clar că Kremlinul "acceptă riscul unei escaladări mai mari cu alianța".
Dar Estonia a mers cu un pas mai departe. "Mesajul trebuie să fie neechivoc. Viitoarele încălcări vor fi întâmpinate cu un răspuns, inclusiv, dacă este necesar, interceptarea și doborârea aeronavelor intruse", a declarat ministrul estonian de Externe, Margus Tsahkna, pentru aceeași publicație.
Cum poate fi ținută în frâu Rusia
Problema e că în prezent nu pare să existe un interes mai larg în rândul membrilor NATO pentru astfel de acțiuni. Experții sugerează, totuși, că este ceea ce trebuie făcut pentru a determina Rusia să se oprească.
"NATO trebuie să-i spună Rusiei că nu va fi intimidată. 'Dacă veniți zburând cu sisteme de arme înarmate, fiți atenți, vă vom doborî'. Cred că acest mesaj va fi respectat și cam acesta este răspunsul pe care îl cred necesar", a declarat Gordon B. Davis, cercetător senior la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA) și fost secretar general adjunct al NATO.
Dar dacă NATO nu este pregătită să riposteze direct la adresa Rusiei, există o altă opțiune - să riposteze în Ucraina, cred experții.
Matthew Savill, directorul departamentului de științe militare de la Institutul Regal al Serviciilor Unite (RUSI), a declarat că Rusia face constant o analiză cost-beneficiu în timp ce încearcă să își atingă obiectivele strategice împotriva NATO.
"Cheltuielile europene pentru apărare, capacitățile de apărare și sprijinul acordat Ucrainei ar putea crește într-o asemenea măsură încât Rusia să spună: "Da, trebuie să ne oprim aici cu cheltuielile. Și Rusia nu ar lovită direct, dar poate face un calcul al profitului și al pierderii și să decidă că e de ajuns", a explicat el, pentru Kiev Independent.
T.D.