Donald Trump și Vladimir Putin sunt din nou pe aceeași lungime de undă.
Președinții SUA și Rusiei dau acum vina pe Europa, în timp ce procesul pentru oprirea războiului din Ucraina bate pasul pe loc, la trei săptămâni după summitul lor foarte mediatizat, dar cu impact redus, din Alaska.
Trump presează Europa să facă mai mult
Trump le-a cerut joi liderilor europeni să facă mai mult, deși singurele demersuri diplomatice legate de război vin din partea aliaților transatlantici ai SUA, care încearcă să elaboreze garanții de securitate pentru Ucraina după un eventual acord de pace.
Noua turnură a diplomației imprevizibile a președintelui american a venit la o zi după ce acesta le-a spus jurnaliștilor că intenționează să discute din nou curând cu Putin, pentru a stabili „ce vom face”. Trump a refuzat să spună dacă va aproba sancțiuni directe severe împotriva Rusiei, în cazul în care Putin va continua să tergiverseze inițiativa de pace după ce a ignorat repetate termene de două săptămâni, cel mai recent urmând să expire vineri. „Indiferent de decizia lui, fie vom fi mulțumiți, fie nemulțumiți. Și dacă vom fi nemulțumiți, veți vedea lucruri întâmplându-se”, a spus Trump în Biroul Oval, miercuri, notează CNN.
Discuție cu Zelenski și acuzații la adresa Europei
Trump a vorbit joi și cu Volodimir Zelenski, precum și cu alți lideri europeni. Președintele ucrainean a declarat că discuția a vizat presiuni economice asupra Rusiei și „privarea mașinăriei de război a Rusiei de bani”.
Mesajul Casei Albe după convorbire a vizat însă mai degrabă Europa decât Rusia. „Președintele a subliniat că Europa trebuie să înceteze să mai cumpere petrol rusesc, care finanțează războiul - Rusia a primit 1,1 miliarde de euro din vânzările de combustibil către UE într-un an”, a spus un oficial american. „Președintele a subliniat, de asemenea, că liderii europeni trebuie să pună presiune economică pe China pentru sprijinul acordat Rusiei.”
Contradicțiile lui Trump
Pe de o parte, Trump are dreptate: în condițiile în care Rusia reprezintă o amenințare majoră pentru securitatea europeană, pare ciudat ca unele state UE să continue achizițiile de energie rusească. Totuși, criticii notează elementele ilogice și chiar ipocrite din poziția lui. Trump cere Europei să sancționeze China pentru achizițiile de petrol rusesc, în timp ce el însuși nu este dispus să impună sancțiuni Beijingului, din cauza negocierilor comerciale în care SUA intră cu mâna mai slabă după declanșarea unui război tarifar.
De altfel, poziția sa față de Europa amintește de tratamentul aplicat Indiei, asupra căreia SUA au impus tarife de 50% pentru exporturi, justificând măsura prin achizițiile de petrol rusesc. Măsura a pus capăt unei strategii de trei decenii a președinților americani de a ține India departe de influența Chinei.
Costul acestei politici a devenit vizibil săptămâna aceasta, când Xi Jinping l-a primit cu căldură pe Narendra Modi la un summit al liderilor autoritari, iar premierul indian a petrecut o oră în limuzina lui Putin - o imagine care a amintit de călătoria liderului rus în vehiculul blindat al lui Trump la summitul din Alaska.
Europa reduce treptat dependența de petrolul rusesc
Chiar și cu presiunile lui Trump, este puțin probabil ca Europa să ia măsuri decisive peste noapte. Continentul și-a redus deja importurile: dacă în 2021 valoarea era de 16,4 miliarde de dolari în primul trimestru, în T1 2025 acestea au coborât la 1,72 miliarde.
Rusia caută să dezbine NATO
Moscova își intensifică strategia clasică de a semăna falii între aliații NATO, pentru a câștiga teren în estul Ucrainei. În China, Putin l-a acuzat pe premierul slovac Robert Fico de „isterie” privind presupusele planuri ale Rusiei de a ataca Europa: „Orice om sănătos la cap știe că Rusia nu a avut, nu are și nu va avea vreodată dorința de a ataca pe cineva”, a spus liderul care a trimis trupe în Ucraina în 2014 și 2022.
În Alaska, Putin a avertizat, alături de un președinte american critic față de aliații săi, că Europa nu ar trebui să „bage bețe în roate” diplomației sale cu Trump.
Între timp, avionul Ursulei von der Leyen a fost vizat de bruiaj GPS la aterizarea în Bulgaria, iar Comisia Europeană suspectează Rusia. Moscova a respins acuzațiile ca fiind „false” și simptom al „paranoiei” europene.
De asemenea, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a declarat că Moscova consideră „inacceptabilă” orice desfășurare de trupe străine în Ucraina după pace - o nouă încercare de a bloca planurile europene privind o forță de reasigurare.
Niciun semn de întâlnire Putin-Zelenski
Întâlnirea dintre Putin și Zelenski, anunțată cu încredere de oficiali americani acum două săptămâni, nu se întrevede. Putin a propus Moscova ca locație, dar aceasta este de neacceptat pentru partea ucraineană.
Trump a sugerat la un moment dat că ar putea media, dar acum a revenit la poziția Rusiei: întâlnire directă, unul la unul.
Mic progres pe garanțiile de securitate
Singura mișcare pozitivă a venit joi, după apelul cu Zelenski și aliații Ucrainei. Emmanuel Macron a anunțat că 26 de țări s-au angajat să contribuie la o posibilă forță de menținere a păcii, dacă se semnează un armistițiu. Macron a subliniat că, pe lângă consolidarea armatei ucrainene și prezența europeană, este nevoie și de o „plasă de siguranță americană”. Washingtonul ar fi deschis la un rol limitat în oferirea de garanții.
Totuși, la finalul unei alte săptămâni fără progrese majore, frustrarea lui Trump crește, dar nu există semne că are o soluție reală pentru blocaj.
G.P.