Forța militară a Republicii Populare Chineze a fost afișată pe deplin într-o paradă care a marcat 80 de ani de la înfrângerea Japoniei în cel de-Al Doilea Război Mondial.
La mii de kilometri distanță, la Casa Albă din Washington DC, Donald Trump era cu ochii pe eveniment.
„Sperau că mă uit, și mă uitam”, a spus el.
Președintele american nu a detaliat gândurile sale despre celebrarea grandioasă din Piața Tiananmen, în afară de faptul că a fost „foarte, foarte impresionantă”. Mesajul transmis de China - lui Trump și lumii - însă, pare destul de clar.
Un nou centru de putere în lume e în creștere. Și e o alternativă la ordinea sprijinită de SUA în secolul trecut, punctează o analiză BBC.
Reflecții ambivalente la Casa Albă
Remarcile lui Trump, făcute miercuri în Biroul Oval alături de președintele Poloniei, Karol Nawrocki, au adus puțină lumină asupra chestiunii.
Ele au reprezentat punctul culminant al unui șir tipic de reflecții ocolite ale președintelui american despre ceea ce s-a întâmplat în China în ultimele zile - un amestec de ambivalență, resentiment și îngrijorare.
Într-un interviu pentru un podcast, marți, Trump a părut detașat de paradă, spunând că nu este „îngrijorat” de demonstrația de forță a Chinei în fața lui Putin, a liderului nord-coreean Kim Jong Un și a altor peste douăzeci de șefi de stat.
Marți seara însă, s-a plâns pe rețeaua sa Truth Social că China nu acordă suficient credit SUA pentru sprijinul oferit în Al Doilea Război Mondial. „Vă rog să transmiteți salutările mele cordiale lui Vladimir Putin și lui Kim Jong Un, în timp ce complotați împotriva Statelor Unite ale Americii”, a scris el.
Fascinația lui Trump pentru parade
Dincolo de teorii ale conspirației, Trump are o slăbiciune pentru parade și demonstrații de putere militară. Luna trecută, l-a primit pe Putin în Alaska cu un zbor de bombardiere invizibile și un covor roșu flancat de avioane americane. Are amintiri plăcute de la paradele de Ziua Bastiliei în Franța, în primul său mandat, și chiar a organizat propria paradă militară la Washington, în urmă cu două luni, pentru a marca 250 de ani ai armatei americane.
Spre deosebire de demonstrația impecabilă de tehnică avansată și marșuri precise de la Beijing, parada lui Trump a fost o omagiere discretă a istoriei militare americane, cu tancuri din Al Doilea Război Mondial și soldați din perioada revoluționară defilând relaxat pe Constitution Avenue, lângă Casa Albă.
În esență, a fost o manifestare nostalgică, potrivită sloganului său „Make America Great Again” și politicii economice inspirate din mercantilismul secolului XIX - o epocă pe care Trump insistă adesea că a reprezentat apogeul Americii.
China își rescrie propria versiune a istoriei
Parada Chinei, deși plină de arme futuriste, a inclus și o narațiune istorică - o încercare a guvernului comunist de a-și revendica un rol mai mare în înfrângerea fascismului și imperialismului. Dacă acel conflict a lansat „secolul american”, Beijingul speră ca respectul pentru rolul său să faciliteze tranziția către un viitor construit sub conducere chineză.
„Este primul pas într-un efort concertat de a rescrie regulile jocului”, a spus Richard Wilkie, secretar pentru afaceri ale veteranilor în primul mandat al lui Trump. „Și începi prin a rescrie istoria.”
El a adăugat că naționaliștii chinezi și forțele americane au avut un rol mult mai mare în înfrângerea Japoniei decât armata comunistă.
Regrupări geopolitice
Parada nu a fost singura imagine din China care a stârnit îngrijorări la Washington. Luni, Xi și Putin s-au întâlnit cu premierul indian Narendra Modi la un summit economic la Tianjin - un semn că relațiile reci dintre China și India s-ar putea dezgheța, în parte din cauza presiunii generate de tarifele lui Trump, care au lovit puternic ambele țări.
Politica „America First” în comerț a lui Trump a dat peste cap echilibrele economice și politice globale, iar apropierea dintre China, Rusia și India a ilustrat cum piesele mari ale puzzle-ului geopolitic se pot alinia în moduri provocatoare, dar previzibile.
Trump consideră tarifele esențiale pentru planul său de protejare a industriei americane și de generare de venituri noi pentru guvern. Dacă există un cost diplomatic, deocamdată pare dispus să-l plătească.
„Coreenii, japonezii, filipinezii, vietnamezii știu că adevărata amenințare nu sunt micile sincope în parteneriatele comerciale cu SUA”, a spus Wilkie, co-președinte al institutului America First Foreign Policy. „Amenințarea este creșterea puterii militare chineze.”
Riscurile unei politici solitare
Trump a fost ambivalent față de conflictele departe de solul american, concentrându-se mai mult pe o „sferă de influență” apropiată - Groenlanda, Panama și Canada.
Pericolul pentru Trump este că acțiunile sale comerciale radicale s-ar putea dovedi doar riscuri, fără beneficii. Tot mai multe semnale indică faptul că noul regim comercial centrat pe SUA ar putea fi demontat de instanțele americane.
Vineri, o curte de apel a decis că multe dintre tarifele sale se bazează pe o interpretare greșită a legii federale. Trump a promis că va apela la Curtea Supremă, dar chiar dacă aceasta are o majoritate conservatoare favorabilă lui, judecătorii au fost sceptici față de președinții care adoptă politici majore fără aprobarea explicită a Congresului. Nu există nicio garanție că îi vor susține viziunea extinsă asupra puterii prezidențiale.
Când vine vorba de comerț, Trump a mers pe drumul său propriu - conducând America pe o nouă traiectorie și generând rapid noi alianțe internaționale.
Este o strategie ambițioasă, pe care Trump a promis că o va transforma într-o a doua „epocă de aur” americană. Dar pericolele - fie pe câmpurile de paradă din Piața Tiananmen, fie în sălile de judecată americane - sunt foarte reale.
G.P.