Cu doar câteva zile înainte de deschiderea anului școlar 2025–2026, ministrul Educației, Daniel David, a transmis un mesaj amplu, cu referiri la măsurile de criză fiscal-bugetară, la impactul pe care acestea l-au avut asupra educației și asupra stabilității țării, precum și despre motivele pentru care a acceptat un „sacrificiu de imagine” ca membru al guvernului. Titlul mesajului: „Cum începem anul școlar 2025–2026: Per Aspera Ad Astra! (Pe căi anevoioase, către stele)”.
Mesajul este transmis în timp ce sindicatele au acuzat că sistemul educațional este cel mai lovit de măsurile luate de Guvernul Bolojan și au anunțat că deschiderea anului şcolar se va face, în premieră în România, în ultimii 35 de ani, în faţa Palatului Victoria, a Palatului Cotroceni şi a prefecturilor.
Educația și-a făcut datoria față de țară
„Anul școlar 2025–2026 începe, așa cum observăm cu toții, grevat de măsurile de criză fiscal-bugetară. Nimeni nu și le-a dorit, dar suntem nevoiți să le implementăm pentru a putea încheia anul cu salarii și burse previzibile și pentru a putea apoi construi o speranță de dezvoltare în viitor. Cu siguranță, dacă nu era criza fiscal-bugetară, aceste măsuri nu ar fi fost luate sau ar fi fost luate în mod diferit”, a afirmat ministrul.
El a explicat că educația a fost inclusă în Pachetul I de măsuri fiscal-bugetare tocmai pentru că activitatea școlară începe în septembrie și era nevoie ca măsurile să intre imediat în vigoare.
„Pachetul I a avut efectele scontate: evaluarea ECOFIN nu a dus la propunerea de suspendare a fondurilor europene/PNRR, iar evaluările S&P (iulie) și Fitch (august) nu au dus țara în categoria junk.
Așadar, educația va avea salarii și burse până la sfârșitul anului și a contribuit, alături de alte domenii, și la stabilitatea țării. Altfel spus, educația și-a făcut datoria față de ea însăși și față de țară, nu mai este loc pentru alte măsuri de criză-austeritate în acest domeniu, iar din acest moment trebuie să intrăm într-o logică de dezvoltare”, a mai spus Daniel David.
Am fost paratrăsnet pentru îngrijorări și critici
Ministrul a precizat că în perioada evaluărilor internaționale a comunicat mai puțin pentru a nu pune în pericol stabilitatea financiară a țării: „Am fost paratrăsnet pentru îngrijorări și critici, multe justificate și/sau de înțeles omenește, dar și prea multe exagerate până la catastrofă, iar unele lansate chiar pe bază de dezinformare sau poate chiar cu rea voință. (…) Am acceptat, alături de alți colegi, sacrificiul de imagine, pentru ca în final să pot ajuta țara și sistemul nostru de educație-cercetare”.
El a adăugat că măsurile de criză implementate nu reprezintă reformele pe care le vizează în mandatul său: „Aceste măsuri fiscal-bugetare nu sunt reformele țintite de mine în sistem, ci intervenții necesare pentru a avea în acest an și în anii care vin un sistem funcțional. Le-am acceptat cu condiția de a nu se concedia oameni și de a nu se reduce salarii”.
Cum începe noul an școlar
Daniel David a prezentat situația sistemului la început de an: aproximativ 214.700 norme în total (față de 229.110 în 2024–2025), dintre care 156.390 acoperite cu titulari, restul urmând să fie ocupate de suplinitori calificați sau prin plata cu ora.
El a precizat că majorarea normei didactice cu două ore pe săptămână menține România în media europeană și ar trebui să ducă la mai multă interacțiune a elevilor cu profesori calificați, cu condiția reducerii birocrației pentru cadrele didactice. „Dacă facem bine acest lucru, cred că orice cadru didactic preferă să aibă din timpul de lucru mai multe ore de predare, în loc de ore birocratic-administrative”, a spus ministrul.
Au fost introduse și ore remediale, în special la nivel primar, menite să reducă abandonul școlar și analfabetismul funcțional, pe care David îl numește „umbra cea mai întunecată” a sistemului.
Reorganizarea rețelei școlare a redus fragmentarea cu 8,1% și a oferit mai multă flexibilitate în crearea normei didactice, dar procesul trebuie testat în acest an. Totodată, regândirea limitelor pentru clase nu a produs schimbări majore, fiind eliminate cazurile extreme de clase cu doar câțiva elevi.
În ceea ce privește bursele, fondul este mai mare decât în 2022–2023, dar mai mic față de anii 2023–2025. „În pofida restricțiilor bugetare, am prioritizat bursele sociale pentru a putea menține în sistem copiii din mediile defavorizate”, a transmis ministrul, adăugând că la reechilibrarea fiscal-bugetară va fi nevoie de revenirea la un procent rezonabil pentru bursele de performanță olimpică.
„Trebuie să țintim 15% din buget pentru educație”
Ministrul mai spune că măsurile adoptate trebuie să constituie „baza pentru o creștere a sistemului în anii viitori”, iar educația are nevoie de resurse suplimentare pentru salarii mai atractive, angajarea de specialiști și programe naționale de infrastructură.
„Pe termen scurt, trebuie să ne asigurăm că profesorii pensionați pot fi implicați în activități educaționale și trebuie pregătit cu grijă bugetul pe anul 2026. Pe termen mediu, trebuie să ne asigurăm că, în legea salarizării unitare, se onorează salariul de start pentru debutant/asistent universitar. Pe termen lung, trebuie să țintim 15% din bugetul general consolidat pe cheltuieli pentru educație și 1% din PIB pentru cercetare”, conchide ministrul.