Angajații primăriilor din toată țara intră în grevă „pe termen nedeterminat”, începând de vineri, ca urmare a măsurilor anunțate de Guvernul Bolojan în pachetul 2 care vizează administrația centrală, au transmis sindicaliștii.
După greva neoficială care ia amploare în Justiție, urmează o acțiune de protest și în administrația locală.
Angajații din primării au anunțat, într-un comunicat de presă, că nu vor mai lucra cu publicul "pe termen nedeterminat", după ce timp de șapte săptămâni au încercat să-l convingă pe premierul Bolojan să modifice măsurile care îi vizează. El susțin că prin măsurile din pachetul 2 de măsuri fiscale Guvernul "demolează primăriile comunelor și ale orașelor mici."
"Cu o medie a funcționarilor publici de 9,78 / primărie comunală, numărul acestora se va reduce brutal cu încă 25% din ceea ce a mai rămas după reducerea de 10% de anul trecut. În timp ce reducerea personalului în structurile centrale, promisă a fi de 20%, trenează, la nivelul comunelor fiecare al treilea salariat trebuie să plece, deși aceștia sunt cel mai prost plătiți dintre toți bugetarii.
În plus, după ce a promis preluarea asistenților personali ai persoanelor cu handicap la bugetul de stat, guvernul a modificat proiectul de lege și cei 60.000 de asistenți personali rămân în sarcina primăriilor. Dublând cheltuiala aparentă cu salariile, acest artificiu va face ca majoritatea primăriilor comunale să pară că nu-și pot acoperi salariile din impozitele și taxele locale, ducându-le la jignitoarea invenție a premierului Ilie BOLOJAN – "meniul pentru săraci", grila de salarizare specială numai pentru primăriile cu buget redus", se arată în comunicatul Sindicatului SCOR.
Funcționarii acuză că sunt ținta unei epurări politice
Totodată, funcționarii din primării acuză că sunt discriminați față de cei din consiliile județene și susțin că sunt vizați de "cea mai pură formă de epurare politică".
"Cu sfidare și aroganță pe față, consiliile județene sunt expres exceptate de la această regulă, deși niciun consiliu județean nu-și acoperă salariile din veniturile proprii, ci doar din cotele defalcate din impozitul pe venit colectat în comunele și orașele județului.
Ultima, dar cea mai importantă pentru membrii noștri de sindicat, introducerea "jumătății de funcționar public" prin reducerea la jumătate a normei pentru funcționarii publici aflați în funcție, reprezintă cea mai pură formă de epurare politică a funcționarilor care apără legalitatea execuției bugetare, a achizițiilor publice, a urbanismului sau a actelor administrative, fără nici o legătură cu deficitul bugetar!".
Bolojan, acuzat că a inventat "jumătate de funcționar public"
"De mâine, pe termen nedeterminat se închide lucrul cu publicul. Una dintre măsurile puse de Bolojan în acest pachet este reducerea drastică a capacității administrative a primăriilor Într-un an și jumătate, unul din trei lucrători pleacă acasă. Apoi a inventat 'jumătate de funcționar public', acel funcționar public aflat pe post astăzi e redus la jumătate și să lucreze o zi la primărie, o zi la altă comună. Asta înseamnă că atunci când cetățeanul vine la o primărie, astăzi are funcționar la ghișeu, mâine nu are, e o loterie", a spus joi seară Dan Cârlan, președintele Sindicatului SCOR, la Antena 3.
Acesta a adăugat că greva angajaților din primărie este ultima formă de protest pe care aceștia o au la dispoziție.
Sindicalișii cer ca guvernul să corecteze până luni aceste „abuzuri grosolane”.
"Mai sunt două zile, mâine și luni, în care mai pot fi făcute modificări în acest pachet înainte de a fi prezentat în Parlament. Sperăm că rațiunea va prima și aceste măsuri - jumătate de om - nu aduce nimic, e doar o ambiție a lui Bolojan", a menționat Dan Cârlan.
Dispar peste 40.000 de posturi din administrația locală
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a detaliat reforma administrației publice care prevede reducerea cu 25% a posturilor din primării și restructurarea Poliției Locale, măsuri care vor elimina peste 40.000 de posturi în 2025.
Întrebat la Digi 24 despre procentul de reducere a angajaților primăriilor, Cseke Attila a răspuns că formula finală este de „minus 25%" și că aceasta s-a stabilit în urma întâlnirilor cu structurile asociative ale primarilor din România, relatează Mediafax.
Ministrul a explicat că reducerea se calculează raportat la evidența populației.
Referitor la modul de aplicare, Cseke Attila a precizat că primăriile care s-au „gospodărit eficient" și nu au organigrama plină nu vor trebui să facă reduceri ample sau să concedieze angajați. În schimb, acolo unde organigrama este completă, „această reducere cu 25% înseamnă reorganizarea personalului și a activității".
Ministrul a subliniat că prefectul este cel care va anunța și verifica reducerile la nivel județean, recomandând păstrarea angajaților buni „în urma unor concursuri obiective".
Întrebat despre totalul posturilor eliminate, Cseke Attila a confirmat că se vor elimina „puțin peste 40.000 de posturi", incluzând aici reducerea de la cabinetele aleșilor locali (aproximativ 6.000 posturi) și de la Poliția Locală (peste 4.000 posturi).
Referitor la Poliția Locală, ministrul a explicat că localitățile cu mai puțin de 4.500 de locuitori pot avea maxim trei polițiști locali doar dacă există venituri proprii pentru susținerea lor. Pentru celelalte localități, decizia privind existența Poliției Locale rămâne la latitudinea autorităților, dar reforma vizează limitarea personalului cu cel puțin 4.000 de posturi.
Bolojan le-a spus clar primarilor că nu mai sunt bani
Premierul Ilie Bolojan a discutat, la sfârșitul lunii iulie, cu reprezentanţii administraţiilor locale, despre reducerea cheltuielilor, prin diminuarea numărului de angajaţi în primării şi Consilii locale şi judeţene, introducerea grilei unice de salarizare, limitarea numărului de poliţişti locali, reforma impozitării proprietăţii.
„Statul român nu mai are capacitatea financiară să susţină în continuare cheltuielile actuale cu administraţia publică. Avem acum oportunitatea, prin reforma administraţiei locale, să corectăm acumulările negative.
Vom continua consultările pentru a aproba un pachet de măsuri care să aibă impact atât în ceea ce priveşte reducerea cheltuielilor publice, cât şi în îmbunătăţirea serviciilor pentru cetăţeni", a declarat atunci prim-ministrul.