Germanii de la E.ON vor să părăsească piața energetică din România, după ani de profit în scădere, dar oferta ungurilor de la MVM ridică suspiciuni de securitate și de legături cu Rusia. Afacerea așteaptă decizia CSAT.
Compania energetică germană E.ON dorește să vândă activele sale din România, unde acoperă o piață de 3,4 milioane de clienți cărora le furnizează gaze și electricitate, precum și servicii de mentenanță.
Intențiile de vânzare au devenit publice în decembrie anul trecut și au stârnit de la bun început suspiciuni: candidatul la achiziție este compania de stat din Ungaria Magyar Villamos Müvek (MVM), despre care în branșa energetică se știe că preia din Rusia, de la Gazprom sau Rosatom, aproximativ 40% din resursele primare.
Filtrată politic prin relația bună a Budapestei cu Moscova, tranzacția generează destule semne de întrebare. Cu atât mai mult cu cât potențialul cumpărător a propus un preț de achiziție de patru ori mai mare decât valoarea estimată de vânzător.
Radiografia tranzacției lasă să se întrevadă că dimensiunea geopolitică pare să primeze în fața celei comerciale.
Situație remarcată și de Otilia Nuțu, expertă în energie de la think tank-ul Expert Forum, care avertiza, la începutul anului, într-o intervenție pentru Europa Liberă, asupra caracterului politic al MVM, pe motiv că ”o companie‑mamă de stat într-un regim autoritar (…) nu e niciodată o companie pur comercială”.
Riscuri de securitate
Reticența autorităților de la București, alimentată de recomandarea formulată săptămâna trecută de Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), care așteaptă avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, a traversat și o schimbare de guvern.
CEISD este un organism guvernamental care analizează și evaluează investițiile făcute de companii străine în România, pentru a verifica dacă acestea prezintă sau nu riscuri pentru securitatea națională și ordinea publică.
”E.ON a luat la cunoștință. Vom aștepta votul acestui for (CSAT - n.red.) și vom analiza în detaliu motivele acestei decizii de îndată ce ele vor fi disponibile”, a declarat o purtătoare de cuvânt a concernului din Essen la solicitarea Frankfurter Allgemeine Zeitung, publicație care dedică un articol subiectului.
Suma avansată, de 200 de milioane de euro, ”i-a scos din joc pe ofertanții români, dar este privită în capitala României ca fiind mult prea mare. Într-o declarație consemnată de (cotidianul britanic - n.red.) Financial Times, ministrul Energiei de atunci, Sebastian Ioan Burduja, estima valoarea participațiilor scoase la vânzare la cel mult 50 de milioane de euro” și invoca public ”apropierea companiei de furnizori ruși din industria gazelor și nucleară”, mai ales că ”MVM își rezerva dreptul de a revinde pachetele preluate către terți, inclusiv în afara Uniunii Europene”, relatează FAZ.
Și, notează ziarul apropiat de creștin-democrații germani, care apare la Frankfurt pe Main, succesorul de la București al ministrului Burduja, Bogdan-Gruia Ivan, pare să mențină această linie.
În luna ianuarie, același Financial Times sublinia că măsurile includ o evaluare a riscurilor de securitate, cu contribuția serviciilor de informații românești, în contextul apropierii de războiul din Ucraina și influenței Moscovei.
Companiile de stat din Ungaria, un partener nedorit
Nu e prima oară când Guvernul de la Budapesta întâmpină un refuz: politicile lui Viktor Orban, care obstrucționează multe inițiative ale Uniunii Europene și are o relație apropiată cu Rusia, ”au fost deja invocate ca motiv atunci când guvernul spaniol a refuzat, anul trecut, preluarea producătorului de trenuri de mare viteză Talgo de către consorțiul ungar Ganz Mavag”, remarcă ziarul conservator german.
Talgo produce trenuri pentru armata spaniolă și pentru NATO, Ungaria este percepută ca un ”cal troian” rusesc în UE, iar cumpărătorul nu era considerat independent de influențe externe.
În Cehia, în 2020, înainte de invazia rusească în Ucraina, pe când riscurile geopolitice erau cântărite cu alte unități de măsură, E.ON a vândut către MVM divizia de furnizare. Cum MVM importă gaz de la compania Gazprom, beneficiarul ceh primește astăzi un amestec în care se află și molecule din Rusia.
Ulterior, în 2024, când compania germană a decis să vândă rețeaua de conducte de gaze, a negociat și a încheiat exclusiv cu firma cehă de stat ČEZ. O discuție cu MVM nici nu a mai intrat în discuție.
Și Polonia a fost preventivă, în 2012 și 2018, dar nu prin intermediari ai Moscovei, ci direct: nu a lăsat rușii să preia control asupra fertilizanților, blocând achiziția de către compania rusească Acron a pachetului majoritar la ZA Tarnów, un mare producător local de îngrășăminte. Varșovia a invocat, în două rânduri, securitatea alimentară și riscul de control rusesc asupra unui sector strategic
De ce vând germanii?
”E.ON vrea, din considerente strategice generale, să se concentreze mai mult pe activitățile de bază cu accent pe sustenabilitate, digitalizare și creștere”, notează FAZ, citându-l pe Marc Spieker, membru în consiliul director al concernului din Essen.
Acordul de vânzare era rezultatul ”unei analize temeinice care ia în considerare schimbările din sectorul energetic și impactul lor asupra întregului business E.ON”, adaugă sursa citată.
La începutul primăverii, site-ul economic Profit.ro oferea o imagine a declinului vânzărilor E.ON în România. Astfel, în materie de gaze, acestea au scăzut, în 2024 cu 6,5% față de anul precedent, în vreme ce la electricitate, declinul a fost cu o cincime în același interval. În întreaga regiune, inclusiv România, profitul anual a înregistrat o pierdere de 45%, de la 571 milioane de euro la 318 milioane de euro.
Același site remarca, din perspectiva îngrijorărilor exprimate la București cu privire la tranzacție, proveniența neclară a fondurilor MVM. Aceasta înseamnă suspiciuni că este eludată legislația UE privind spălarea banilor.