Germania, unul dintre cei mai fideli aliați internaționali ai Israelului, a anunțat vineri că nu va mai autoriza exporturi de echipament militar care ar putea fi utilizat în Gaza.
Decizia vine imediat după ce Cabinetul de securitate al Israelului a aprobat un plan controversat de preluare militară a Fâșiei Gaza, o escaladare controversată a războiului care durează de aproape doi ani, care a provocat reacții critice la nivel internațional.
Hotărârea cancelarului Friedrich Merz semnalează o ruptură semnificativă față de poziția tradițională de sprijin necondiționat pentru guvernul israelian și reflectă o îngrijorare tot mai mare în legătură cu acțiunile militare ale acestuia în Fâșia Gaza, arată o analiză Sky News.
„În opinia guvernului german, intensificarea acțiunilor militare ale armatei israeliene în Fâșia Gaza, decisă aseară de cabinetul israelian, face din ce în ce mai dificil de înțeles cum mai pot fi atinse obiectivele anunțate”, a declarat cancelarul.
„În aceste condiții, guvernul german nu va autoriza exporturi de echipament militar care ar putea fi utilizat în Gaza, până la o nouă notificare.”
Deși Germania a evitat, în general, tonurile dure adoptate de alți aliați europeni față de guvernul condus de Benjamin Netanyahu, acest pas o plasează în rândul țărilor care încep să își reconsidere sprijinul militar activ.
Amintim că, totuşi, acum două săptămâni, guvernul german a exclus posibilitatea de a urma exemplul Franței și să recunoască statul palestinian, estimând că acest pas necesar către soluția a două state (israelian și palestinian) trebuie să se desfășoare abia la sfârșitul procesului de pace.
Victorie simbolică pentru Hamas?
Suspendarea livrărilor de arme a fost susținută de vicecancelarul Lars Klingbeil, liderul Partidului Social Democrat (SPD), partener de coaliție la guvernare: „Aceasta este decizia corectă.”
Nu au lipsit însă reacțiile critice. Johanne Winkel, președintele Uniunii Tineretului Creștin Democrat, a scris online: „De azi, Israelul face treaba murdară în locul nostru, doar că fără arme germane.”
Societatea Germano-Israeliană a transmis, la rândul ei, un avertisment ferm: „Dacă această decizie a guvernului german va rămâne în vigoare, va reprezenta o victorie simbolică pentru Hamas în războiul global al propagandei.”
Nu e un embargou total – dar are o încărcătură morală majoră
Germania este al doilea cel mai mare furnizor de arme pentru Israel, după Statele Unite.
În 2023, guvernul german a aprobat exporturi de armament și echipamente în valoare de 326,5 milioane de euro.
În 2024, această valoare a scăzut la jumătate – 161 milioane de euro – pe fondul unor procese intentate de organizații pentru drepturile omului.
După anunțul de vineri, nu este clar exact ce tipuri de armament vor fi afectate. Guvernul nu a oferit încă o listă detaliată, dar analiștii subliniază că impactul este mai degrabă simbolic decât practic.
„Moral, este o schimbare uriașă pentru Germania, dar din punct de vedere practic, nu are o relevanță imediată majoră”, a spus Gustav Gressel, analist militar de la Academia Națională de Apărare a Forțelor Armate Austriece. El a menționat că multe dintre contractele din acest an privesc echipamente navale, precum submarinele, care nu ar fi folosite în Gaza.
Totuși, simbolismul rămâne puternic: „E o schimbare profundă. Mediul german este în general mult mai pro-Israel decât cel britanic, așa că, din punct de vedere simbolic, e ceva dramatic.”
O relație specială sub presiune
Germania are o relație specială cu Israelul, marcată de responsabilitatea istorică față de Holocaust. Din acest motiv, Berlinul a făcut în trecut excepții de la politica sa de a nu trimite arme în zone de conflict activ.
După atacurile Hamas din 7 octombrie 2023, Germania și-a reafirmat sprijinul pentru dreptul Israelului la autoapărare, chiar și în timp ce alți aliați europeni deveneau tot mai critici. Dar în ultimele luni, poziția Germaniei a început să se nuanțeze.
La finalul lunii mai, ministrul de Externe german a anunțat o revizuire a exporturilor de arme în lumina posibilelor încălcări ale dreptului internațional umanitar în Gaza. „Analizăm dacă ceea ce se întâmplă în Gaza este compatibil cu dreptul internațional umanitar”, a declarat Johann Wadephul. „Exporturile viitoare de arme vor fi autorizate în funcție de concluziile acestei evaluări.”
Tot el, într-o vizită recentă la Ierusalim, a avertizat că Israelul riscă să devină tot mai izolat pe plan internațional. „Consider că este datoria Germaniei să facă tot posibilul pentru a preveni acest lucru”, a spus el, invocând „obligația istorică fără sfârșit” a Germaniei față de securitatea Israelului.
Ce spun nemţii
Și opinia publică germană pare să se îndrepte într-o direcție diferită. În iulie, peste 200 de personalități din media și cultura germană au semnat o scrisoare deschisă prin care cereau oprirea livrărilor de arme și impunerea de sancțiuni împotriva Israelului.
„Condamnăm și noi în cei mai duri termeni crimele oribile ale Hamas. Dar niciun act criminal nu justifică pedepsirea colectivă, în cele mai brutale moduri, a milioane de oameni nevinovați”, se arată în scrisoare.
Un sondaj realizat săptămâna aceasta de postul public ARD arată că 66% dintre germani consideră că guvernul ar trebui să pună mai multă presiune pe Israel pentru a răspunde crizei umanitare din Gaza. 72% dintre cei intervievați au indicat că soarta ostaticilor rămași în captivitate este principala lor preocupare.
În timp ce rămâne de văzut ce impact va avea concret decizia de vineri asupra relațiilor bilaterale și asupra conflictului în sine, este clar că Germania se află într-un punct de cotitură în politica sa externă față de Israel – unul încărcat de greutate morală și politică.