Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) vine cu explicații oficiale după ce a fost dezvăluit faptul că instituția plătește peste 54.000 de euro lunar pentru un sediu în centrul Bucureștiului.
Conducerea susține că este vorba despre o prelungire temporară a unui contract încheiat inițial în urmă cu 13 ani și că procedurile pentru achiziția unui sediu propriu au fost împiedicate de lipsa fondurilor și de o ordonanță guvernamentală.
„Administraţia Naţională ‘Apele Române’ îşi desfăşoară activitatea într-un sediu închiriat, în baza unui contract semnat iniţial în urmă cu 13 ani. Actuala conducere a fost numită în august 2022, deci la un deceniu după semnarea primului contract de închiriere. Contractul (încheiat la data de 20.06.2022), aflat în prezent în derulare, urma să expire iniţial la data de 30.06.2025, având o valoare a chiriei de 10,5 euro/mp/lună, echivalentul a 43.765 euro/lună”, se arată în comunicatul transmis de ANAR.
După expirarea contractului inițial, în lipsa unei soluții alternative, instituția a decis prelungirea pentru trei luni, până în septembrie 2025, dar la un tarif majorat, din cauza duratei scurte: „Contractul actual de închiriere a fost prelungit pentru 3 luni, valoarea chiriei fiind 13 euro/mp/lună, iar suma care va fi plătită pentru perioada iulie - septembrie 2025 din surse proprii ANAR este de 54.150 euro/lună”.
Tentative repetate de a cumpăra un sediu propriu
Reprezentanții Apelor Române afirmă că, în ultimii trei ani, au inițiat mai multe proceduri de achiziție pentru un nou sediu, dar banii necesari nu au fost niciodată alocați integral.
„Sumele necesare achiziţiei unui nou sediu au fost bugetate în 2023, 2024, dar şi în 2025, dar ANAR nu a putut finaliza acest demers din motive obiective”, se menționează în comunicat.
Unul dintre aceste obstacole a fost Ordonanța de Urgență nr. 90/2023, care a suspendat temporar toate investițiile pentru instituțiile publice. ANAR precizează că, după obținerea avizului conform Legii nr. 500/2002, procesul a fost reluat în 2024, dar „a fost depusă o singură ofertă, peste plafonul bugetar aprobat”.
Ulterior, instituția a solicitat majorarea valorii estimate, iar în proiectul de buget pe anul 2025 a fost inclusă suma necesară achiziției. „Chiar dacă suma pentru achiziţia unui nou sediu a fost inclusă în proiectul de buget din acest an, la solicitarea Ministerului Finanţelor, creditele bugetare şi de angajament au fost eliminate, fondurile fiind redistribuite către lucrări de investiţii”.
În ciuda obstacolelor, ANAR susține că își menține intenția de a achiziționa un sediu propriu sau de a se reloca într-un spațiu cu costuri mai reduse: „Această intenţie a fost constant susţinută cu documente şi propuneri bugetare clare, într-un efort de reducere a cheltuielilor publice şi de creştere a eficienţei administrative”.
Ministrul Mediului: „Este o sumă aberantă”
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a declarat luni că a cerut inventarierea tuturor clădirilor administrate de instituțiile din subordinea ministerului, pentru a verifica dacă există risipă de resurse.
„Am cerut această listă pentru că vreau să-mi dau seama dacă există risipă, dacă mai există şi la alte instituţii hoteluri de patru stele gestionate cu lipsă de profit, precum cel de la Romsilva. Şi am cerut lista şi dintr-o perspectivă strictă de funcţionare, să vedem dacă avem clădiri care pot fi folosite într-un mod mai util”, a spus ministrul.
„În niciun caz nu se poate justifica suma de 54.000 de euro pe lună, e exorbitant, aberant. Cât despre cele 75 de milioane de lei, e frumos să viseze la sediu de 6.000 de metri pătraţi, dar ar fi dublu ca suprafaţă alocată per angajat faţă de marile companii din România”, a mai afirmat Buzoianu.
Pretenții mari, eficiență zero
Ministerul Mediului a trimis deja Corpul de control la Apele Române pentru a verifica schema de personal, eficiența controalelor din teren și modul în care a fost gestionată atragerea fondurilor europene.
Potrivit USR, ANAR avea la dispoziție peste 350 de milioane de euro prin PNRR, destinate digurilor, barajelor și poldelor. Rezultatele sunt însă dezastruoase: „0 km de diguri din peste 400 de km asumaţi, 0 baraje din 13 pentru care existau fonduri, un singur polder (în curs de realizare) din 13”, a transmis USR.