În ziua 1239 de război, Parlamentul ucrainean a aprobat demisia premierului Denîs Şmîhal, deschizând astfel calea pentru o remaniere guvernamentală majoră, după peste cinci ani în care acesta a condus Executivul.
Președintele Volodimir Zelenski a propus-o pe actuala ministră a Economiei, Iulia Sviridenko, să preia funcția de prim-ministru, într-un moment cheie pentru Ucraina, aflată în continuare sub asaltul invaziei ruse și în plină redefinire a relației cu Statele Unite.
Noul cabinet urmează să fie votat separat de către Parlament, joi, 17 iulie.
Pe front, Rusia a lansat nu mai puțin de 400 de drone Shahed și o rachetă balistică, vizând în principal Harkov, Krivoi Rog şi Vinîţia, trei oraşe din diferite părţi ale Ucrainei.
În orașul natal al președintelui Zelenski, un adolescent a fost grav rănit, o uzină a fost distrusă, iar cartiere întregi au rămas fără apă și curent. În Harkov, 17 explozii s-au produs în 20 de minute, iar la est de oraș, două persoane au murit în urma atacurilor cu drone. La Viniția, opt civili au fost răniți.
Rușii au lovit și în proximitatea graniței cu România, în zona Izmail, imaginile surprinse de localnici din Tulcea arătând explozii și incendii violente.
Peste graniţă, un elicopter Mi-8 cu cinci persoane la bord s-a prăbușit în regiunea rusă Habarovsk, în timp ce revenea de la reparații. Este al doilea accident grav cu acest tip de aparat în Rusia în ultimele luni, pe fondul lipsei pieselor de schimb cauzate de sancțiunile occidentale.
Totodată, Ucraina anunță eliminarea a doi militari ruși care operau drone Skat 350M, într-un atac țintit în orașul ocupat Tokmak, din regiunea Zaporojie.
Pe linia frontului din Donbas, Ucraina instalează plase anti-drone de-a lungul drumurilor, pentru a proteja convoaiele logistice. Și Rusia adoptă tactici similare, montând plase de protecție în zonele controlate.
În paralel, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a tras un semnal de alarmă privind utilizarea intensificată a armelor chimice de către armata rusă - peste 9.000 de cazuri fiind semnalate de serviciile de informații ale Germaniei și Olandei.
O veste surprinzătoare vine însă de la Moscova. Kremlinul solicită intervenția directă a administrației Trump pentru a convinge Ucraina să participe la o nouă rundă de negocieri la Istanbul, dar în același timp critică livrările de armament NATO.
Iar statele UE au eșuat miercuri pentru a doua zi la rând să aprobe cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni europene împotriva Rusiei. După ce marți, la o reuniune a miniștrilor europeni de Externe, Slovacia a cerut amânarea votării acestui pachet, ea a blocat prin veto la o reuniune la nivel de ambasadori miercuri adoptarea noului pachet de sancțiuni.
Situația pe front
- Atac devastator la Krivoi Rog, orașul natal al lui Zelenski - Krivoi Rog a fost lovit miercuri dimineață de un atac combinat cu o rachetă balistică și 28 de drone Shahed, într-o ofensivă pe care autoritățile locale o consideră fără precedent. O uzină a fost distrusă, iar mai multe cartiere au rămas fără curent și apă. 15 persoane au fost rănite, între care un adolescent de 17 ani care a suferit o rană grav în abdomen. Echipele de pompieri au luptat ore în șir cu incendiile.
- Harkov, din nou ținta unui baraj de drone - Harkov, oraș din nord-estul Ucrainei, a fost vizat de 17 explozii în doar 20 de minute, conform guvernatorului Oleh Sîniehubov. Trei persoane au fost rănite. La est de oraș, în zona Kupiansk, alte două persoane au murit în urma atacurilor cu drone. Regiunea continuă să fie una dintre cele mai frecvent bombardate de Rusia. Potrivit autorităților, atacurile au vizat infrastructura civilă, în ciuda negărilor Moscovei că ar ataca populația civilă.
- Atacul de la Viniția - În noaptea de marți spre miercuri, orașul Viniția a fost vizat de 28 de drone, dintre care 18 au fost doborâte. Opt persoane au fost rănite, două în stare critică.
- 400 de drone într-o singură noapte. Conform armatei ucrainene, Rusia a atacat Ucraina cu 400 de drone de tip Shahed și diverse tipuri de drone-capcană. Unitățile ucrainene de apărare antiaeriană au distrus 198 de drone, iar alte 145 au fost neutralizate prin război electronic. Cu toate acestea, 57 de drone și o rachetă balistică au lovit în 12 locuri.
- Raid aerian aproape de granița cu România - Locuitorii din Tulcea au surprins imagini cu exploziile și incendiile provocate de un atac aerian în zona Izmail, din regiunea Odesa, aflată foarte aproape de România. Valul de drone a fost însoțit de un zgomot asurzitor care a panicat inclusiv animalele. Atacul a avut loc în jurul orei 1:00 și a vizat mai multe regiuni ale Ucrainei, inclusiv vestul țării, conform Forțelor Aeriene ucrainene. Imagini și detalii AICI.
- Doi operatori ruși de drone, eliminați de serviciile ucrainene - Două cadre militare ruse specializate în operarea dronelor de recunoaștere Skat 350M au fost ucise, într-o explozie produsă la periferia orașului Tokmak, aflat sub ocupație rusă în regiunea Zaporojie, anunță serviciile de informații ale Apărării din Ucraina. Cei doi se aflau într-un vehicul UAZ-452 care a fost aruncat în aer. În vehicul se afla și o dronă folosită pentru localizarea pozițiilor armatei ucrainene și reglajul tirurilor de artilerie.
Alte informații relevante
- Parlamentul ucrainean a aprobat demisia premierului Denîs Şmîhal, deschizând astfel calea pentru o remaniere guvernamentală majoră, după peste cinci ani în care acesta a condus Executivul. Președintele Volodimir Zelenski a propus-o pe Iulia Sviridenko (actual vicepremier și ministru al Economiei) să preia funcția de prim-ministru, într-un moment cheie pentru Ucraina, aflată în continuare sub asaltul invaziei ruse și în plină redefinire a relației cu Statele Unite. Noul cabinet urmează să fie votat separat de către Parlament, joi, 17 iulie, transmite Kiev Independent.
- Ucraina și Rusia montează plase de protecție - Pe linia frontului din Donbas, Ucraina instalează plase anti-drone de-a lungul drumurilor, pentru a proteja convoaiele logistice, scrie Kiev Post. Aceste plase, montate pe stâlpi de 4 metri înălțime, au rolul de a dezactiva dronele inamice la contact. Comandantul unei brigăzi de geniu afirmă că este vorba despre un nou tip de război: „războiul dronelor”. Și Rusia adoptă tactici similare, montând plase de protecție în zonele controlate. Ambele părți folosesc tot mai des drone comerciale modificate pentru atacuri precise.
- Trump a trimis deja arme noi Ucrainei - Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că au fost livrate noi arme Ucrainei, inclusiv sisteme Patriot provenite din Germania. Liderul de la Casa Albă a avertizat că, dacă Putin nu acceptă un acord de pace în termen de 50 de zile, SUA vor impune tarife comerciale de 100% asupra Rusiei și țărilor care continuă să-i cumpere bunuri, precum China, India și Brazilia.
- Rutte spune că NATO va găsi banii pentru arme - Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat că țările europene vor găsi fondurile necesare pentru a achiziționa arme din SUA destinate Ucrainei. Conform planului lansat de Trump, SUA vor fabrica arme, iar statele NATO le vor cumpăra și trimite Kievului. Rutte a confirmat că livrările vor include atât armament defensiv, cât și ofensiv.
- UE: Rusia folosește arme chimice - Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a acuzat Rusia că folosește tot mai frecvent arme chimice în Ucraina pentru a provoca „suferință insuportabilă” și a forța capitularea. Potrivit serviciilor de informații din Germania și Olanda, armele chimice ar fi fost utilizate de peste 9.000 de ori. Kallas a catalogat situația drept „îngrijorătoare” și a cerut SUA să împartă mai echitabil povara sprijinului militar pentru Kiev. Declarațiile vin în contextul intensificării atacurilor aeriene rusești.
- Finlanda interzice cetățenilor ruși și belaruși să cumpere proprietăți - Începând cu 15 iulie, Finlanda interzice achiziționarea de terenuri și imobile de către cetățeni ruși și belaruși, din motive de securitate națională. Legea permite Ministerului Apărării să blocheze automat tranzacțiile considerate o amenințare. Finlanda a mai adoptat recent măsuri anti-ruse, precum închiderea frontierei sau ieșirea din convenția anti-mine. Autoritățile de la Helsinki avertizează că Rusia desfășoară operațiuni hibride în regiune, inclusiv împingerea migranților spre graniță.
- Elicopter Mi-8 prăbușit în Rusia, după reparații - Elicopterul companiei aeriene Vzlyot s-a prăbușit în regiunea Habarovsk din Extremul Orient rus, după ce a dispărut de pe radar în timpul unui zbor de la Okhotsk la Magadan, pe 14 iulie. La bord se aflau cinci persoane – trei membri ai echipajului și doi tehnicieni – care nu au supraviețuit. Aparatul revenea la Magadan, după ce fusese supus unor reparații. Epava, care prezenta urme de incendiu, a fost descoperită azi, scrie Ukrainska Pravda, care citează agenția rusă TASS. E al doilea accident grav cu un Mi-8 în ultimele luni, pe fondul creșterii numărului de prăbușiri în Rusia, un fenomen pus de analiști pe seama lipsei pieselor de schimb occidentale.
- Kremlinul cere presiuni pentru pace - Kremlinul a solicitat miercuri Statelor Unite să exercite presiuni asupra Ucrainei pentru a accepta o a treia rundă de negocieri de pace, care ar urma să aibă loc la Istanbul. Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia așteaptă "eforturi de mediere" din partea președintelui Donald Trump și a echipei sale. El a criticat retorica americană, dar a subliniat că speră într-o influență concretă asupra Kievului. În același timp, Peskov a acuzat UE că „se militarizează” și alimentează conflictul prin achiziții masive de arme. În ceea ce privește decizia lui Trump de a vinde armament NATO cu destinație finală Ucraina, Peskov a minimalizat noutatea măsurii, considerând-o parte a unei politici de lungă durată: „Este o afacere, iar acum vor plăti unii europeni”.
- UE a eșuat din nou să adopte noul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei - Statele UE au eșuat miercuri pentru a doua zi la rând să aprobe cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni europene împotriva Rusiei, blocat de Slovacia, care a cerut garanții pentru a nu fi afectată de oprirea importurilor de gaz rusesc în UE începând din anul 2028, au declarat diplomați europeni agenției Reuters. După ce marți, la o reuniune a miniștrilor europeni de Externe, Slovacia a cerut amânarea votării acestui pachet, ea a blocat prin veto la o reuniune la nivel de ambasadori miercuri adoptarea noului pachet de sancțiuni. Malta a exprimat de asemenea o obiecție, afirmă sursele diplomatice.