Curtea de Apel din Paris a refuzat miercuri, pentru a doua oară, să-l extrădeze pe prinţul Paul Philippe în România, unde are de ispăşit o pedeapsă cu închisoarea pronunţată în dosarul retrocedărilor ilegale, relatează AFP.
Curtea de Apel din Paris a analizat luna trecută cererea de extrădare în România a lui Paul Philippe şi urma să îşi anunţe decizia miercuri, 9 iulie.
Preşedintele Camerei de Extrădare a Curţii de Apel din Paris a subliniat că autorităţile române aveau motive întemeiate să emită un nou mandat de arestare, dar acesta a fost „disproporţionat”.
Fugarul Paul se consideră persecutat
Judecătorul a precizat că se pronunţă doar asupra admisibilităţii mandatului de arestare, nu şi asupra fondului cauzei.
El a dispus, de asemenea, ridicarea controlului judiciar la care era supus prinţul de la eliberarea sa, după ce a petrecut o scurtă perioadă în detenţie, în aprilie.
„Această decizie în privinţa mandatului de arestare este valabilă în Franţa, dar, după cum ştiţi, România transmite acest mandat de arestare şi în alte ţări. Dacă treceţi graniţa, riscaţi să fiţi arestat”, l-a avertizat preşedintele instanţei pe Paul Philippe al României, care, în aprilie 2024, fusese arestat în Malta, unde se deplasase pentru o ceremonie oficială. Justiţia malteză a refuzat în cele din urmă extrădarea sa în România.
„Am spus întotdeauna că am încredere în justiţia franceză”, a declarat pentru AFP Paul Philip al României după anunţarea deciziei Curţii de Apel. „Este o uşurare pentru fiul meu, care are 15 ani, şi pentru soţia mea. Am fost persecutaţi pentru ceva ce nu am făcut”, a adăugat prinţul Paul, care are 77 de ani.
Prin această decizie, Curtea de Apel din Paris „pune capăt unei persecuţii procedurale inacceptabile şi îşi reafirmă loialitatea faţă de principiile fundamentale ale statului de drept”, a declarat avocata prinţului, Miriame Laïchi, citată de AFP. „Este un refuz clar, suveran şi întemeiat, opus unei derive judiciare din ce în ce mai îngrijorătoare din partea statului român”, a adăugat ea.
Condamnat pentru trafic de influenţă şi complicitate
Descendentul regelui Carol al II-lea, unul dintre ultimii regi ai României, este acuzat că a colaborat cu o bandă de escroci, începând din 2006, pentru a recupera proprietăţile pe care le revendica în calitate de moştenitor al familiei regale. În 1947, familia regală a fost alungată din România de comunişti, iar proprietăţile sale au fost confiscate. Conflictele privind bunurile provenite din moştenire continuă, scrie AFP.
Bucureştiul a emis un prim mandat de arestare pe numele prinţului Paul în decembrie 2020, la o zi după condamnarea acestuia la trei ani şi patru luni de închisoare pentru trafic de influenţă şi complicitate. În acest dosar, 18 persoane au fost condamnate, iar prejudiciul adus statului român a fost estimat la cel puţin 145 de milioane de euro.
Curtea de Apel din Paris a respins însă această primă cerere în noiembrie 2023, considerând că dreptul la un proces echitabil nu a fost respectat, având în vedere neregulile constatate în depunerea jurământului a doi dintre cei trei judecători care l-au condamnat.
Autorităţile române au emis un nou mandat de arestare împotriva prinţului în ianuarie anul acesta, pe baza deciziei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) din 29 iulie 2024, pronunţată în urma unei solicitări pre-judiciare.
CJUE a considerat că decizia justiţiei franceze era „contrară principiului încrederii reciproce” între ţările europene, exercitând „un control excesiv” asupra funcţionării sistemului judiciar român, a reamintit preşedintele Camerei de extrădare în cadrul şedinţei din iunie.
Procurorul general a solicitat extrădarea lui Paul de România în numele „principiului priorităţii dreptului european asupra dreptului naţional”, respingând orice „persecuţie”.
Avocata sa a denunţat, încă o dată, „cel mai mare scandal politic pe care l-a cunoscut o familie regală”, în legătură cu „litigiul succesoral”.
Tatăl lui Paul, Carol Mircea Grigore, născut în 1920, a fost fiul lui Carol al II-lea, rege al României între 1930 şi 1940.