Nicușor Dan, președintele României, l-a numit pe Dacian Cosmin Dragoș pentru poziția de judecător al Curții Constituționale din România.
Prin această decizie, șeful statului a pus capăt controlului politic exercitat de elita fostului partid comunist asupra unei instituții cheie a sistemului democratic, apărut după prăbușirea regimului dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu.
CCR își începe activitatea în 1992, iar pe parcursul a 33 de ani de funcționare, deciziile majorității judecătorilor au fost influențate de cercul de putere din jurul lui Ion Iliescu, format la sfârșitul anului 1989.
Că s-a numit FSN, FDSN, PSDR sau PSD, succesiunea de formațiuni apărute în urma desființării partidului unic a avut un impact imens asupra numirilor și hotărârilor luate de CCR.
“Președintele României, Nicușor Dan, a semnat marți, 8 iulie 2025, decretul de numire a domnului Dacian Cosmin Dragoș, profesor universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării si conducător de doctorat la Facultatea de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, în funcția de judecător al Curții Constituționale a României, pentru un mandat de nouă ani începând cu data 13 iulie 2025”, se arată în comunicatul oficial al Palatului Cotroceni.
“Prin această nominalizare, Președintele României reafirmă angajamentul ferm față de buna funcționare a autorităților publice, independența justiției, respectarea statului de drept și consolidarea rolului Curții Constituționale de garant al supremației Constituției”, se mai precizează în declarația oficială.
Raportul de forțe
Nimeni nu trebuie să-și facă iluzii în legătură cu CCR. Atâta timp cât numirile judecătorilor vor fi făcute de președintele țării, Senat și Camera Deputaților, acestea fiind rezultatul unui dublu compromis politic în Parlament și al unui act de voință al șefului statului, Curtea Constituțională va fi expresia tendințelor politice dintr-un deceniu, mandatele judecătorilor fiind de 9 ani, și va funcționa în consecință.
În acest moment, PSD mai are patru judecători în CCR: Mihai Busuioc, mandat până în 2034; Bogdan Licu, până în 2031; Cristian Deliorga, 2028; Gheorghe Stan, 2028;
Ultimii doi au fost propuși de Liviu Dragnea, controversatul lider social-democrat, judecat și închis pentru corupție.
Prin numirea făcută de președintele Nicușor Dan, CCR tinde să devină mai liberală și mai orientată spre apărarea sistemului democratic decât a fost până acum. Acest lucru nu înseamnă că presiunile politice vor dispărea, iar judecătorii nu vor mai ține seama de afilierile politice care i-au adus acolo.
Simina Tănăsescu (2028), Mihaela Ciochină (2031), Iuliana Scântei (2031) și Dacian Cosmin Dragoș (2034) au fost numiți de președinți cu orientare politică de centru-dreapta, pro europeni (Iohannis și Dan) și de PNL.
Acești patru judecători, cu educație, expertiză și practică solidă în domeniul juridic, au viziuni mai degrabă liberale, cu diferite nuanțe, exprimându-se frecvent ca apărători ai democrației și Constituției.
Poate părea ceva banal, dar în contextul actual, cu o creștere alarmantă a susținerii pentru partidele extremiste, Curtea Constituțională va fi chemată să joace un rol nou, de apărătoare a sistemului democratic.
UDMR arbitrează
Majoritatea liberală a CCR se realizează cu ajutorul lui Csaba Asztalos (2034), propus de UDMR și susținut de coaliția formațiunilor pro europene din Camera Deputaților.
Asztalos îl înlocuiește pe Attila Varga, ajuns la final de mandat, o personalitate mult mai conservatoare, care a tins să susțină mai degrabă pozițiile membrilor CCR asociați social-democraților.
Noul judecător maghiar e perceput ca o persoană extrem de echilibrată, care a trecut prin multe provocări din poziția de președinte a Consilului Național pentru Combaterea Discriminării, pe care o ocupă de peste un deceniu.
Nu poate fi trecută cu vederea diferența dintre nominalizarea făcută de președintele României, “o personalitate recunoscută în domeniul dreptului administrativ și european, beneficiar al prestigioasei burse europene Marie Curie, la Michigan State University (2005-2006), și expert al Băncii Mondiale în domeniul achizițiilor publice (2020-2023)”, e vorba de Dacian Cosmin Dragoș, față de cea a lui Mihai Busuioc, un jurist mediocru, promovat de Liviu Dragnea la conducerea Curții de Conturi, suspectat că a redus în mod intenționat atribuțiile instituției pentru a nu controla cum se cheltuie banii din PNRR.
Momentul de cotitură
În data de 6 decembrie 2024, CCR ia decizia cu unanimitate de voturi de a anula primul tur al alegerilor prezidențiale, deși inițial îl validase, susținând că documentele desecretizate de CSAT arată existența unei campanii de influențare a procesului electoral din România și folosirea de tehnici digitale pentru manipularea electoratului în favoarea candidatului Călin Georgescu.
A fost cea mai controversată decizie luată de Curtea Constituțională în zbuciumată ei istorie de 33 de ani. Anularea alegerilor prezidențiale reprezintă un moment de cotitură în evoluția democrației din țara noastră, un episod întunecat care nu a fost explicat opiniei publice, înconjurat de mister și controverse.
Cei nouă judecători vor fi chemați în curând să rezolve complicata problemă a pensiilor speciale, una dintre cele mai mari nemulțumiri care se manifestă la nivelul opiniei publice, dar și în ce privește pensionarea rapidă din magistratură, armată, poliție, decizii care pun în pericol funcționarea statului și provoacă tensiuni și dezechilibre sociale.
Peste trei ani, înainte de a avea loc alegerile parlamentare, expiră alte trei mandate de judecători constituționali. E vorba de Simina Tănăsescu, numită de Klaus Iohannis; Cristian Deliorga (PSD), numit de Senat; Gheorghe Stan (PSD), Camera Deputaților;
Nicușor Dan și actuala majoritate, dacă rezistă până în 2028, vor schimba și mai mult raportul de forțe politice din CCR.
Își vor încheia mandatul doi judecători numiți de social-democrați, care vor fi înlocuiți, în cel mai bun caz, cu unul venit din zona PSD și cu un liberal sau userist, dacă actuala coaliție rezistă, la care se adaugă o a doua nominalizare făcută de actualul președinte.
Chiar dacă se schimbă configurația majorității parlamentare, PSD va pierde un judecător peste trei ani, CCR urmând a avea, cel puțin până în 2031, o textură liberală, cu consecințe importante asupra sistemului democratic din România.