Într-o perioadă în care presiunea bugetară crește, iar echilibrul dintre sectorul public și cel privat este tot mai fragil, o întrebare revine constant în dezbaterea publică: are România prea mulți bugetari? Consilierul prezidențial Radu Burnete a dat un răspuns nuanțat, atrăgând atenția asupra unei probleme sistemice: nu este vorba doar despre numărul de angajați din sectorul public, ci și despre capacitatea reală a economiei de a-i susține.
Ce arată cifrele - februarie 2025
Total bugetari: 1.311.451
- Administrație centrală: 841.259 (64%)
- Administrație locală: 470.192 (36%)
- Creștere față de decembrie 2024: +4.558
Număr estimat de angajați în privat: 4,5 - 5 milioane
Rata de ocupare în rândul persoanelor apte de muncă: 64%
- Media în regiune: 75–76%
Mic sau mare? Depinde la ce raportăm
Întrebat la Prima TV dacă România are prea mulți bugetari, consilierul prezidențial Radu Burnete a explicat că totul depinde de criteriul de comparație:
„Dacă raportez numărul de bugetari la populație, au arătat-o și alții în afară de mine, suntem mult sub media europeană. Deci pare că avem un număr mic de angajați în sistemul public.
Pe de altă parte, dacă îl raportez la populația ocupată - unde România are o problemă, pentru că din cei apți de muncă doar 64% dintre români lucrează, față de media de 75–76% în regiune - atunci nu mai par să fie atât de puțini. Și aici văd o problemă”, a spus consilierul prezidențial, citat de News.ro.
Burnete atrage atenția că doar 4,5–5 milioane de angajați din sectorul privat susțin prin taxe și contribuții întregul aparat bugetar.
Iar acest efort este agravat de fenomenul larg al evaziunii fiscale și economiei gri.
Mai mult decât poate susține mediul privat
„Dacă avem atât de multă evaziune fiscală și atât de multă economie gri, presiunea pe acești 5 milioane de angajați din privat să țină acest aparat bugetar e și mai mare.
Și atunci, da, dacă pun toate lucrurile astea cap la cap, în clipa de față avem un aparat public mai mare decât poate susține mediul privat”, a mai declarat Burnete.
El spune că lupta împotriva evaziunii va deveni o prioritate atât pentru Administrația Prezidențială, cât și pentru guvernul condus de Ilie Bolojan.
„Ne furăm căciula singuri și nu-i cinstit. Adică nu se poate ca doar unii dintre noi să plătim mereu, alții mereu să evite asta. Asta trebuie închisă și va ușura un pic acest raport între stat și privat”, a promis Burnete.
O arhitectură dezechilibrată a statului
O altă problemă semnalată de consilierul prezidențial este distribuția inegală a personalului în instituțiile publice:
„Sunt locuri, le vedeți și dumneavoastră, le văd și cetățenii, unde clar aparatul e subdimensionat – că durează foarte mult să obții o autorizație.
Există alte locuri unde e supradimensionat. Îl auzeam pe premier, a dat exemplul ăsta și public: dacă te uiți la Consiliile Județene, unele au o sută de angajați, altele au patru sute. Ok, înțeleg că există diferențe între județe, dar parcă nu e atât de mare”, a explicat Burnete, adăugând că această inechitate funcțională duce nu doar la ineficiență administrativă, ci și la pierderea încrederii în sistemul public.
În concluzie, România nu are, neapărat, prea mulți bugetari în raport cu populația. Însă, în raport cu numărul redus de salariați activi și cu nivelul evaziunii fiscale, aparatul de stat este dificil de susținut. Problema este sistemică, iar dincolo de reforme punctuale, este nevoie de o regândire a arhitecturii statului și, mai ales, de o combatere eficientă a economiei gri și negre, pentru ca povara fiscală să fie împărțită echitabil.