Zeci de mii de ruși au primit pașapoarte românești, sute de firme rusești continuă să facă bani în România, Guvernul Ciolacu nu a reușit să aplice cu adevărat sancțiunile împotriva Rusiei.
Noul executiv nu se preocupă să remedieze lucrurile. De trei ani de când a început războiul, Bucureștiul una spune la Bruxelles sau în alte foruri internaționale și alta face acasă.
În ultimul an, cel puțin 7.000 de persoane din Rusia, Ucraina și Republica Moldova au reușit să facă rost de pașapoarte și buletine românești „neconforme cu realitatea”.
Potrivit procurorilor și polițiștilor, rușii, ucrainenii și moldovenii care voiau să se stabilească în state occidentale erau ajutați de o rețea care avea la îndemână toate canalele oficiale necesare procurării acestor acte.
Cel puțin în două județe, Bacău și Botoșani, mai mulți funcționari publici care lucrează la evidența populației și la o primărie au fost angrenați în această rețea care le-a furnizat „documente de identitate românești neconforme” unor ruși, ucraineni și moldoveni.
Aceștia primeau nume noi și adrese unde nu au locuit niciodată. Fie erau luați în spațiu în mod fictiv, fie li se atribuia o adresă în imobile cu proprietar cunoscut, dar fără ca acesta să știe.
Rețeaua a fost construită după 2022, fiindcă după ce Rusia a invadat Ucraina, rușii nu mai puteau primi vize de intrare în Uniunea Europeană, potrivit unei decizii a Bruxelles-ului.
Blocajul afectează politicile Moscovei de sabotare a Vestului și de penetrare a acestuia, așa că au fost găsite nișe care să asigure continuarea operațiunilor.
Ancheta începută în două județe din regiunea Moldovei s-a extins la alte 12 județe și n-ar fi exclus ca numărul rușilor, ucrainenilor și moldovenilor care au beneficiat de protecția funcționarilor români să fie mai mare decât cel anunțat deja de anchetatori.
Aceasta e doar ultima schemă descoperită de autoritățile române. Nu există însă date care să arate cât de mulți ruși au primit cetățenia română pe cale legală cu sprijinul direct al Autorității Naționale pentru Cetățenie și al Parlamentului, care prin Legea Cetățeniei (Art.11) le dădea voie să primească cetățenie și celor care nu vorbeau limba română: era vorba despre cei născuți în Bucovina de Nord, Basarabia și Bugeac, când aceste teritorii aparțineau României și descendenților lor până la gradul al III-lea.
România administra, în perioada interbelică, un spațiu extins până la Cetatea Albă, în care majoritari erau filorușii, spațiu care în 1940 a intrat în componența Uniunii Sovietice.
Până anul trecut, când legea a fost modificată de Curtea Constituțională, au primit cetățenie română zeci de mii de ruși din Ucraina, Transnistria și Republica Moldova.
Guvernul român nu știe exact câți ruși au primit pașapoarte românești, mai ales că unii vin din Ucraina, cert este că după începerea războiului au fost date în jur de 100.000 de cetățenii românești.
Hotnews a publicat mai multe anchete care arată metodele prin care se poate obține cetățenia română pe baza documentelor false și cât de mulți au profitat de portițele legii autohtone sau de indulgența funcționarilor români. O parte dintre filoruși s-au folosit de această oportunitate pentru a merge mai departe înspre marile state occidentale inclusiv pentru spionaj.
Alții s-au dovedit a fi chiar oameni de afaceri importanți din anturajul marilor oligarhi puși pe lista de sancțiuni de Uniunea Europeană și Statele Unite, potrivit context.ro.
Poate că, la nivel oficial, România își asumă direcția euro-atlantică, dar pe dedesubt instituțiile autohtone privesc cu multă lejeritate, dacă nu chiar cu amiciție spre Moscova.
Așa că din datele oficiale ale ANAF rezultă că doar șase companii rusești au fost blocate de România, dintr-o listă lungă a entităților ruse care trebuiau blocate, potrivit UE.
O analiză făcută de 45North arată că Rusia și-a intensificat prezența economică în România după anexarea ilegală a Crimeii. Datele sugerează că aceste companii au cifre de afaceri care totalizează miliarde de euro anual, că peste 450 de firme legate de Rusia au avut o cifră de afaceri egală cu 1,2%din produsul intern brut al României şi că peste jumătate din companii sunt înregistrate în București. Aceste firme au în total 7.000 de angajați, șefii lor sunt români și au adrese fie în paradisuri fiscale, fie în state occidentale, ceea ce face dificilă identificarea lor.
Nu există nicio scuză a subestimării intruziunii ruse în România.
Persistența afacerilor, facilitarea pașapoartelor care să-i ducă în UE pe oamenii Kremlinului, succesul candidatului pro-rus Călin Georgescu la prezidențialele de anul trecut arată inconsistența statului pe linia euroatlantică.
Totul dovedește ceea ce spunea într-un interviu pentru DW fostul procuror militar Cătălin Ranco Pițu, care s-a ocupat de dosarele istorice și care a ajuns la concluzia că influența Rusiei e atât de mare fiindcă după 1989 a fost conservată și continuată rețeaua fostului KGB în România.