Slovacia ar putea fi prima ţară care să vrea să iasă din NATO.
Premierul slovac Robert Fico spune că ţara sa ar beneficia în urma unei politici de neutralitate, aducând în discuție pentru prima dată oportunitatea apartenenței țării sale la NATO, înaintea unui summit la care liderii țărilor membre sunt așteptați să convină asupra unei creșteri a cheltuielilor pentru înarmare pentru descurajarea Rusiei.
"Dacă mă întrebați pe mine, vă spun că în aceste vremuri de înarmare fără sens, când companiile producătoare de armament își freacă mâinile de bucurie (...), neutralitatea ar fi foarte benefică pentru Slovacia", a spus Fico, la o conferință de presă online, potrivit Reuters.
"Din nefericire, însă, decizia nu se află în mâinile mele", a adăugat el.
Aceste comentarii sunt considerate de partidul liberal de opoziție Slovacia Progresistă "absurde, iresponsabile și periculoase".
Inclusiv președintele Peter Pellegrini, care-i este aliat lui Fico, nu este de acord cu el.
Declaraţiile nu au nicio implicație asupra apartenenței Slovaciei la NATO, dar se adaugă altor critici față de Occident ale lui Robert Fico, un politician social-democrat de orientare conservatoare, apropiat de premierul ungar Viktor Orban.
Președintele Pellegrini a estimat că o eventuală neutralitate ar fi pentru Slovacia mai costisitoare decât rămânerea în NATO, chiar și în condițiile creșterii bugetelor apărării propuse de secretarul general al acestei alianțe, Mark Rutte.
Acesta din urmă le-a cerut liderilor statelor membre să accepte la summit-ul din 24-25 iunie o creștere a bugetelor alocate strict apărării la 3,5% din PIB, plus alocarea a încă 1,5% din PIB pentru investiții în sectoare conexe, precum infrastructura.
Președintele american Donald Trump dorește ca țările NATO să-și crească bugetele militare la 5% din PIB, mult peste actualul angajament de 2% din PIB.
"A fi o țară neutră nu înseamnă că ești o țară prietenă cu toată lumea și că nimeni nu-ți poate face rău. Neutralitatea înseamnă că nu faci parte din unele mari instituții internaționale, dar trebuie să-ți garantezi singur totul.
Iar atunci s-ar putea să nu ai nevoie de 3,5% (din PIB) cheltuiți pentru armament, ci probabil de 7,8,10% și să nu mai poți gestiona deloc acest lucru", a argumentat președintele Peter Pellegrini.
Cât despre această creștere a bugetelor apărării care va fi discutată la summit-ul NATO, președintele slovac a estimat că ea ar trebui făcută etapizat în decursul a zece ani.