Într-un peisaj plin de lacuri albastre limpezi și păduri de un verde intens, vechile clădiri din cărămidă roșie spun povestea moștenirii industriale a regiunii Tampere. Fostele fabrici, care găzduiau odinioară utilaje și linii de producție de in, domină și astăzi arhitectura acestei regiuni finlandeze.
Deși vuietul utilajelor industriale s-a stins demult, „spiritul Tampere”, așa cum îl numesc localnicii, rămâne adânc înrădăcinat în zonă.
„Tampere are o reputație în materie de inovare”, spune Tanja Tyvimaa, specialistă cu experiență în cadrul administrației orașului Tampere, cel mai mare din regiune. „Dacă există un motiv întemeiat pentru a începe un proiect-pilot și a încerca o nouă abordare, pur și simplu ne apucăm de treabă.”
O regiune circulară
Prin urmare, nu este de mirare că regiunea Tampere este una dintre cele 12 regiuni-pilot selectate pentru a beneficia de sprijin adaptat din partea experților în economia circulară, în cadrul Inițiativei UE privind promovarea economiei circulare în orașe și regiuni (CCRI).
Lansată în octombrie 2021, CCRI face parte dintr-un efort mai amplu al UE menit să ajute orașele să utilizeze resursele mai eficient și să reducă deșeurile. Aceasta reunește peste 140 de orașe mari și mici și regiuni din Europa care vor conduce tranziția către un mod de viață mai circular și mai sustenabil.
Inițiativa este, de asemenea, o parte esențială a Pactului verde european – planul general al UE de creștere a economiei, în paralel cu protejarea mediului.
Dat fiind că comunitățile locale gestionează majoritatea resurselor Europei, orașele și regiunile joacă un rol crucial în transformarea acestei viziuni verzi în realitate.
„Trebuie să abordăm această problemă la nivel de oraș și regiune”, spune Tyvimaa, care este specialistă în locuințe și construcții sustenabile.
„Dacă le cerem companiilor private să se concentreze pe circularitate, sectorul public trebuie să fie un exemplu. Nu putem schimba lumea singuri, dar o putem îndruma în direcția cea bună.”
Construcții fără deșeuri
Principalii piloni ai unei economii circulare ar putea fi descriși astfel: reutilizare, reparare, recondiționare și reciclare. În loc să producă în mod constant bunuri noi, așa cum se întâmplă în economia liniară actuală, sistemul își propune să reducă deșeurile și să extindă ciclul de viață al produselor existente.
Regiunea Tampere, care cuprinde 23 de municipalități, inclusiv orașul Tampere, a făcut deja pași semnificativi către o economie circulară. Un punct central al acestor eforturi îl reprezintă una dintre cele mai mari industrii ale regiunii: construcțiile.
Sectorul construcțiilor are o contribuție semnificativă la emisiile globale de carbon. În UE, clădirile reprezintă aproape jumătate din consumul total de energie și generează peste o treime din totalul deșeurilor din UE.
Situația nu diferă nici în Finlanda, unde numai industria construcțiilor este responsabilă pentru 30% din totalul emisiilor de CO₂, potrivit Karoliinei Tuukkanen de la Circular Pirkanmaa, un centru de dezvoltare pentru economia circulară din regiunea Tampere, finanțat din fonduri publice.
În strânsă colaborare cu Consiliul Regiunii Tampere, Circular Pirkanmaa se concentrează pe îmbunătățirea practicilor economiei circulare în sectorul construcțiilor. Sunt incluse aici locuințele, dezvoltarea infrastructurii și fluxurile de materiale industriale.
„Țintim foarte sus”, spune Tuukkanen. „Scopul nostru este să determinăm o schimbare sistemică. Avem nevoie de schimbări majore și rapide pentru a reduce dependența noastră excesivă de resursele naturale.”
Potrivit lui Tuukkanen, Circular Pirkanmaa caută modalități de a integra principiile economiei circulare în planurile și strategiile de afaceri ale municipalităților.
Una dintre realizările principale este elaborarea de noi criterii pentru construcțiile de infrastructură, care asigură că circularitatea este acum o cerință esențială în licitațiile publice din Tampere.
„Este o schimbare majoră”, spune Tuukkanen. „Achizițiile publice implică cheltuieli semnificative și au o influență însemnată. „Schimbând regulile aplicabile aici, putem avea un impact real.”
De la vechi la nou
Regiunea Tampere promovează, de asemenea, în mod activ reutilizarea materialelor provenite din clădirile dezmembrate, inclusiv cărămizi și beton. De exemplu, orașele Nokia și Orivesi au recuperat fiecare și intenționează să reutilizeze în total 42.000 de cărămizi în proiecte de construcții locale.
Un alt exemplu notabil este proiectul ReCreate, finanțat de UE, care se concentrează pe reutilizarea betonului prefabricat pentru construcțiile economiei circulare.
Implicând parteneri din Tampere și din alte regiuni din Finlanda, Țările de Jos, Germania, Suedia și Croația, echipa proiectului își propune să dezmembreze și să reutilizeze elemente de beton din clădirile scoase din uz.
„Aceste elemente de beton nu au fost proiectate inițial pentru dezmembrare, dar până acum am avut destul de mult succes”, spune Satu Huuhka, profesor în domeniul renovării sustenabile la Universitatea din Tampere.
Înlocuirea materialelor nou fabricate cu unele reutilizate oferă avantaje semnificative pentru mediu. „Amprenta de carbon a elementelor reutilizate este de doar 5% din cea a elementelor nou produse”, spune Huuhka, care coordonează inițiativa ReCreate.
În cadrul activității lor, partenerii ReCreate au realizat proiecte-pilot de dezmembrare și reutilizare. Aceasta implică recuperarea elementelor structurale din clădirile scoase din uz și încorporarea lor în construcții noi, inclusiv într-un bloc de apartamente și un pavilion expozițional.
Potrivit lui Huuhka, procesul s-a dovedit viabil din punct de vedere tehnic și sigur.
„Aceste clădiri nu au fost dezafectate din cauza unor defecțiuni structurale, ci mai degrabă din cauza nevoilor urbane și societale în evoluție, ceea ce ne permite să asigurăm calitatea materialelor reutilizate”, spune aceasta.
Echipa ReCreate a fost plăcut surprinsă de cât de simplu s-a dovedit a fi procesul de dezmembrare, a mai spus Huuhka. „În realitate, unii dintre partenerii noștri industriali au început deja să aplice metodele noastre în proiecte comerciale.”
Împărtășirea cunoștințelor
Următoarea provocare este să învățăm cum să proiectăm clădiri folosind produse reutilizate.
„Proiectarea și arhitectura vor trebui să se adapteze, deoarece lucrăm cu elemente existente care au dimensiuni, caracteristici și capacități portante predefinite”, spune Huuhka.
Pentru a sprijini această schimbare, orașul Tampere elaborează orientări pentru arhitecți și integrează principiile economiei circulare în noua sa foaie de parcurs pentru neutralitatea climatică.
„Noi sperăm ca, în decurs de cinci ani, practicile economiei circulare să nu mai fie considerate excepționale, ci, pur și simplu, o parte standard a procesului de construcție”, spune Tyvimaa.
Crearea de cunoștințe și larga lor accesibilitate reprezintă un pas crucial în tranziția verde, a mai spus aceasta. „Principala provocare în implementarea economiei circulare o reprezintă lipsa de experiență practică și know-how.”
Tocmai aici inițiative precum CCRI pot face o diferență reală, ajutând Europa să devină mai circulară.
„CCRI este crucială pentru schimbul de cunoștințe și stabilirea unor repere”, spune Tuukkanen. „Multe dintre practicile dezvoltate aici, în Finlanda, ar putea fi ușor adaptate în altă parte și invers. Este esențial să stabilim legături și să învățăm unii de la alții.”
Cercetările menționate în acest articol au fost finanțate prin programul Orizont al UE. Opiniile persoanelor intervievate nu reflectă neapărat opiniile Comisiei Europene.
Articol scris de Michaela Nesvarova
Acest articol a fost publicat inițial în Horizon, revista de cercetare și inovare a UE.
Mai multe informații