Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan, a declarat că până în 30 iunie va propune Guvernului un memorandum pentru eficientizarea cheltuielilor instituției.
Potrivit acestuia, lărgirea bazei de contribuție la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) reprezintă o temă analizată.
”Ne gândim la lărgirea bazei de contribuție la FNUASS. Sunt anumite categorii care ar merita să fie incluse nu pentru că se constituie în venituri suplimentare la FNUASS, ci pur și simplu pentru că este corect din punct de vedere social, e corect față de noi înșine, unii față de alții.
De exemplu, anumite categorii de co-asigurați. Anumite pensii peste o anumită valoare, (…) la cele mari și foarte mari, peste 3.000-4.000 lei”, a afirmat, joi, Moldovan.
”Minuni cu medicamentele”
El a precizat că prin extinderea bazei de contribuție la FNUASS doar la aceste categorii, s-ar putea face ”minuni cu medicamentele”.
”Am putea să creștem limita bugetară care este alocată pentru contractele cost-volum, cost-volum-rezultat, care este în momentul de față la 6 miliarde și avem nevoie pe real de 8 miliarde. Am putea să ne gândim la noi mecanisme, pentru că acum avem o anumită finanțare în pachetul de bază. Am putea să ne gândim la noi mecanisme în ceea ce privește decontarea în pachetul de bază, la nivel de medic de familie, la nivel de ambulator de specialitate, la nivel de spital.
Am putea să ne gândim la o plată corectă și la o sustenabilitate reală a cheltuielilor spitalelor. (…) Noi plătim mai multe influențe salariale în momentul de față pentru spitale decât plătim pentru serviciile pe care le prestează spitalele, pe spitalizare continuă și spitalizare de zi. În felul acesta, fără nicio rezervă spun, că nu se încurajează munca. Adică, unele spitale care nu sunt performante stau liniștite pentru că le este asigurată cheltuiala de personal, fără ca managerii să fie preocupați de performanță, de a atrage pacienții”, a adăugat Moldovan.
Președintele CNAS susține că trebuie regândit ”tariful pe caz ponderat”, iar influențele salariale trebuie incluse în acest tarif.
Horațiu Moldovan a menționat că în viitor va fi analizată și varianta unor asigurări complementare de sănătate pentru cei ce duc o viață nesănătoasă.
Liderul interimar al PNL, Ilie Bolojan, a propus luni ca pensionarii care beneficiază de pensii foarte mari să plătească şi ei contribuții la fondul de sănătate, într-un efort de a reduce deficitul din sistemul public de sănătate și de a crește veniturile Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a confirmat că ideea este discutată în coaliție și ar putea fi inclusă într-un viitor pachet de măsuri. El a precizat că este nevoie de o soluție juridică solidă, după ce o variantă similară a fost declarată neconstituțională de Curtea Constituțională în trecut.
Despre această propunere, președintele Nicușor Dan a declarat miercuri că ”sunt extrem de multe variante pe masă, niciuna nu a fost agreată. Este o discuție în curs”.
PSD nu va susține măsura
În schimb, social-democrații dau semne că nu sunt de acord cu lărgirea bazei de contribuție la asigurările de sănătate.
Fostul ministru al Muncii Marius Budăi se opune introducerii contribuției la sănătate pentru pensiile mai mari de 2.500 de lei și afirmă că PSD nu va susține "o taxă pe sănătate care să lovească tocmai în cei care au muncit o viață și sunt sub pragul pensiei medii", relatează Agerpres.
"În calitate de fost ministru al Muncii nu susțin introducerea contribuției la sănătate pentru pensiile mai mari de 2.500 de lei și sunt sigur că mulți colegi din PSD gândesc la fel ca mine. Nu putem susține o taxă pe sănătate care să lovească tocmai în cei care au muncit o viață și sunt sub pragul pensiei medii. (…) Cum să susținem, ca PSD, o taxă pe sănătate sub nivelul pensiei medii? Este incorect, nedrept și profund inuman.
Ca fost ministru al Muncii, am luptat din greu pentru eliminarea plafonului nedrept de 9,4% din PIB pentru pensii - o limitare impusă fără suflet și fără argumente, care ne putea împiedica să aplicăm Legea pensiilor așa cum trebuie. Acum, când facem pași importanți în aplicarea Legii pensiilor și suntem tot mai mult în direcția bună, nu putem accepta politici de austeritate mascate", a declarat, joi, fostul ministru, într-o postare pe Facebook.
Acesta mai spune că "pensia medie în România este de 2.813 de lei pentru cei care au muncit în alte domenii decât agricultura, iar dacă îi includem și pe cei din agricultură, care au cele mai mici pensii, media scade la 2.763 de lei".
În plus, el consideră că această măsură ar putea fi declarată neconstituțională.
"Recomand colegilor de la alte partide, care au propus această măsură, să citească cu mare atenție Deciziile Curții Constituționale referitoare la acest aspect. S-a mai introdus această taxă și vă rog citiți cu atenție și veți vedea consecințele și constrângerile de natură constituțională", a adăugat Budăi.