Mai mulți specialiști consultați de TVR Info susțin că infiltrațiile de apă care au dus la inundarea Salinei Praid erau cunoscute de peste 15 ani. Problemele au fost documentate de Institutul Geologic al României încă de dinainte de 2008, iar primele lucrări pentru prevenirea dezastrului au început în 2012. Din păcate, au fost abandonate.
- Ce urmează la Salina Praid după dezastru și care este cel mai rău scenariu
- Dezastru la Salina Praid. Șase milioane de metri cubi de apă s-au strâns in interior. Ce spun autoritățile
Studiile existau, soluțiile erau știute
Fostul director al Institutului Geologic al României, Ștefan Marincea, afirmă că punctele vulnerabile ale salinei au fost identificate prin studii seismografice încă de acum 20 de ani. Lucrările de cimentare a fisurilor – menite să blocheze pătrunderea apei – au început în urmă cu peste un deceniu, dar nu au fost finalizate.
„Putea fi prevenit acest dezastru? Evident. Dacă se continuau lucrările care au fost abandonate într-un stadiu intermediar, probabil că acum infiltrația masivă de apă nu s-ar fi produs”, a declarat Ștefan Marincea pentru TVR Info.
Fostul director științific al institutului, Mircea Țicleanu, confirmă și el că situația putea fi ținută sub control, așa cum se întâmplă în alte exploatări de sare, cum ar fi la Cacica. Problema, spune el, este că nu s-a intervenit la timp.
„O infiltrare de apă poate fi controlată. Nu trebuie avută în vedere varianta de abandonare”, a spus Țicleanu.
O greșeală gravă: cursul râului Corund nu a fost deviat
Alți geologi atrag atenția că o măsură esențială care nu a fost luată a fost deviarea râului Corund, care traversează partea sud-vestică a masivului de sare. Acesta a contribuit la infiltrarea apei în subteran.
„Singura soluție bună era devierea cursului apei Corund, astfel încât să nu mai traverseze masivul de sare”, a explicat Nicolae Har, conferențiar la Departamentul de Geologie al Universității Babeș-Bolyai.
Scoaterea apei – posibilă, dar periculoasă și scumpă
Acum autoritățile încearcă să găsească soluții pentru a salva salina, dar operațiunea este una complexă. Scoaterea apei este posibilă, însă presupune costuri mari și riscuri ridicate.
„Problema apare după ce extragi apa. Structura salinei ar putea să nu mai susțină galeriile. Există riscul unor prăbușiri care pot afecta și proprietăți de la suprafață, nu doar salina”, avertizează profesorul Daniel Diaconu, de la Facultatea de Geografie din București.
Un sit vechi de secole, pus în pericol de neglijență
Salina Praid este atestată documentar din anul 1200, iar exploatarea intensivă datează din 1700. Deși are o importanță istorică, turistică și economică majoră, lipsa de acțiune și abandonarea lucrărilor de consolidare au pus acum în pericol însăși existența întregului sit.