Preşedintele ales Nicuşor Dan a călătorit, duminică, în Polonia, unde a ținut un discurs la marşul „Milionului de inimi” alături de Rafał Trzaskowski, primarul Varşoviei, și a avut o întâlnire cu premierul polonez Donald Tusk. Înainte de a-și ține discursul, a acordat un interviu pentru Gazeta Wyborcza, una dintre publicațiile influente din Polonia.
- Nicușor Dan a plecat spre Polonia cu un avion de linie și a făcut poze în aeroport
- Nicușor Dan, mesaj la marșul „Milionului de inimi” din Polonia: Credeți în victoria voastră, așa cum am crezut și noi
Nicușor Dan a explicat cum a fost posibilă victoria lui în România și a dat câteva sfaturi din experiență democraților polonezi, despre intervenția Rusiei în procesul electoral din România și anularea alegerilor.
A dat asigurări că statul va clarifica toate neclaritățile și neregulile, atât pentru a recâștiga încrederea populației, cât și pentru credibilitatea externă de care are nevoie. De asemenea, a vorbit despre nevoia de a întări parteneriatul dintre România și Polonia și sprijinul pe care România va continua să îl ofere Ucrainei.
Iată răspunsurile lui Nicușor Dan la întrebările adresate de Bartosz T. Wieliński de la Gazeta Wyborcza.
Acum trei săptămâni, după primul tur al alegerilor prezidențiale din România, situația părea fără speranță. Rivalul dvs populist, George Simion, conducea clar în sondaje. Și, totuși, ați câștigat turul al doilea. Cum ați reușit?
Datorită unei mobilizări uriașe, realmente masive, a societății. Mulți oameni care înainte nu se interesau deloc de politică au început brusc să se implice. În campanie s-au implicat persoane publice, reprezentanți ai multor profesii. Fără ei, nu am fi reușit.
Sprijinul pentru Simion nu s-a bazat pe motive ideologice. Românii nu s-au întors brusc împotriva Europei. Sprijinul a fost determinat de probleme sociale și economice. Partidele politice clasice, care au avut unele succese în guvernare, s-au îndepărtat prea mult de societate. Simion a fost cel care a criticat cel mai vocal și mai dur trecutul. A atras oamenii de partea lui. Dar nu prin ideologie, ci prin promisiuni că situația economică se va îmbunătăți.
Nici eu nu provin din partidele politice vechi, deși, desigur, am primit sprijinul lor. Am fost primar independent al Bucureștiului. Așadar, în turul al doilea, românii au avut de ales între doi candidați antisistem. Era o alegere între continuarea drumului spre Vest – pe care îl susțin și în care cred – și o schimbare agresivă de direcție: pentru o Moldovă independentă sau împotriva ei, pentru sau împotriva unui program de înarmare al Uniunii Europene.
Eu am pledat pentru o economie deschisă, care respectă proprietatea privată și investitorii privați, inclusiv cei străini. Simion susținea naționalizarea economiei și limitarea capitalului străin.
Asta i-a speriat pe oameni. Au început să se teamă pentru salariile și locurile lor de muncă. În final, eu am dialogat cu cetățenii, Simion a fost agresiv în aparițiile sale, diviza oamenii. Mulți cetățeni au considerat că un președinte nu ar trebui să se comporte așa.
Polonia se află într-o situație similară cu cea a României de curând. Se confruntă cu o alegere asemănătoare. Vorbim cu puțin timp înainte de Marele Marș al Patrioților, la care veți participa. Ce le veți recomanda democraților polonezi?
Mobilizați-vă! Trebuie să vorbiți cu vecinii, cu colegii de muncă, cu rudele de la celălalt capăt al Poloniei. Despre viziunea asupra Poloniei, despre democrație, despre statul de drept. Despre ce înseamnă toate aceste concepte. Trebuie să convingem că este important ca Europa să fie puternică.
Ne confruntăm cu o concurență globală extrem de puternică. Trebuie să-i facem față. Dacă Europa va fi puternică – datorită unei Polonii puternice, unei Românii puternice – vom fi toți puternici. În jurul acestor valori trebuie să ne unim.
Ce pot face împreună Polonia și România pentru a întări Europa?
Suntem cele mai mari două țări din estul Uniunii Europene. Parteneriatul nostru trebuie să se aprofundeze, pentru că avem interese comune.
Prima chestiune este flancul estic: avem sarcina comună de a-l proteja, inclusiv de migrația ilegală.
De asemenea, trebuie să lucrăm împreună pentru ca UE să fie mai eficientă. Concurența globală cere o Europă mai competitivă. Este în interesul nostru ca aceasta să fie o prioritate.
În România, Rusia a intervenit în procesul electoral. Am văzut practici similare și în alte țări, unde populiștii antieuropeni au primit sprijin din partea Rusiei. Cum ar trebui gestionată această problemă?
Este o tactică vicleană. Românii, la fel ca polonezii, nu simpatizează cu Rusia, de aceea, mesajele rusești nu sunt prezentate ca venind din Rusia. Este un mesaj pur populist. Cred că ceea ce convinge cel mai mult sunt mesajele de natură economică.
Țările noastre au cunoscut o dezvoltare economică fără precedent. Am atins o stabilitate economică. Totul ar putea fi dat peste cap, chiar distrus, dacă populiștii ajung la putere. Trebuie să vorbim despre asta.
Dar și despre cât de mare este amenințarea din partea Rusiei. Nu doar una fizică, de război deschis. Rusia duce un război informațional, hibrid, împotriva societăților noastre, ca să ne slăbească. Flancul estic al Europei trebuie să fie puternic și să opună rezistență.
Intervenția Rusiei în alegeri a dus la o criză fără precedent în istoria modernă a României. Drept urmare, primul tur al alegerilor prezidențiale a fost anulat. Țara este zdruncinată, societatea divizată. Cum veți gestiona această situație ca președinte?
Trebuie să recâștigăm încrederea oamenilor în stat și în instituții. Desigur, anularea primului tur al alegerilor a fost o dovadă a slăbiciunii statului. Știm că a participat un candidat (populist pro-rus Calin Georgescu) care nu respecta legea. Nu s-au clarificat toate împrejurările și mecanismele legate de candidatura lui.
Statul trebuie să clarifice rapid toate neclaritățile și neregulile. Aici nu pot exista dubii – credibilitatea țării depinde de asta. Este clar pentru mine că anularea primului tur a întărit sprijinul pentru populiști. Dar asta nu ne scutește de responsabilitatea de a trata diviziunea din societate.
În primul rând: nu trebuie să ne supărăm pe oamenii care nu ne împărtășesc opiniile. Sunt cetățeni care trebuie respectați și cu care trebuie să discutăm. Statul trebuie să-și recâștige încrederea cetățenilor.
Este posibil. La București, unde am fost primar, populiștii nu au obținut niciodată mai mult de 10% din voturi. De ce? Pentru că locuitorii Capitalei au încredere în autorități și nu se lasă ademeniți de populiști. O astfel de relație pozitivă trebuie construită și cu cetățenii din restul țării. Este o sarcină pentru clasa politică românească.
Criza alegerilor din România a avut ecouri internaționale. SUA, aliatul României, au criticat dur situația, acuzând încălcarea democrației. Cum veți repara relațiile cu Washingtonul?
România are un președinte ales democratic, conform legii. Menținem contactele cu SUA.
Săptămâna trecută, administrația americană a numit un nou ambasador la București și sper că va ajunge cât mai curând în țara noastră. Așa cum suntem datori să lămurim cetățenilor cauzele anulării alegerilor, trebuie să explicăm și aliaților noștri. Vom explica aceste lucruri americanilor și vom continua cooperarea.
Veți reveni imediat la București. Luni are loc ceremonia dvs de învestitură ca președinte. Cu ce veți începe activitatea?
Avem o economie care se dezvoltă bine. În 10 ani, ne-am dublat PIB-ul. Dar nu avem un sistem fiscal optim.
Trebuie să corectăm asta în primul rând. În plus, am impresia că România nu a definit clar ce vrea să obțină în privința sănătății, educației și justiției. Nu ne-am stabilit obiective strategice clare. Ca președinte, aș vrea să adun specialiști români și internaționali pentru a discuta aceste chestiuni și a trasa direcțiile de dezvoltare.
Simion promitea o schimbare de politică față de Ucraina, aflată în război cu Rusia – chiar oprirea ajutorului. Ce veți face dvs în această privință?
Voi continua direcția actuală. Și le voi explica concetățenilor mei de ce este atât de importantă. Luna viitoare va avea loc un summit NATO la Haga, unde se vor lua decizii privind creșterea cheltuielilor pentru apărare. Suntem de acord cu acest lucru, vom vorbi pe o singură voce cu aliații, pentru ca europenii să își asume mai multă responsabilitate pentru securitate.
Veți sprijini Ucraina în parcursul spre NATO și UE?
Aderarea la NATO este o chestiune de viitor. Ucraina este în război, are trupe rusești pe teritoriul său. În ceea ce privește integrarea europeană, aceasta ar fi benefică pentru minoritatea românească din Ucraina. De aceea, o susțin. Sprijin, de asemenea, și aderarea Moldovei la Uniunea Europeană.
Războiul din Ucraina durează de patru ani. Nu vă temeți că, dacă nu se încheie curând, s-ar putea extinde în alte țări?
Nu. Amenințarea rusă pentru Europa este o realitate și trebuie să ne înarmăm pentru a descuraja Rusia. Și exact asta facem. Tocmai pentru a evita o escaladare, țările europene trebuie să continue sprijinul pentru Ucraina.
Pacea este dorită, dar condițiile sale trebuie să fie echitabile – cât mai avantajoase pentru Ucraina și suficient de clare pentru a descuraja alte țări să recurgă la agresiune. De aceea este atât de important sprijinul întregii Europe. De el depinde și viitorul nostru.