Papa Leon al XIV-lea va oficia vineri dimineață, la ora locală 11:00 (12:00 – ora României), o slujbă alături de cardinali în Capela Sixtină, la doar o zi după ce a fost ales cel de-al 267-lea papă al Bisericii Catolice.
Noul papă va prezida, de asemenea, rugăciunea Regina Coeili, duminică, la ora locală 12:00 (13:00 - ora României), de la balconul Bazilicii Sfântul Petru și se va întâlni cu jurnaliștii la Vatican luni dimineață, potrivit lui Matteo Bruni, directorul biroului de presă al Sfântului Scaun, citat de AFP.
Prima audiență a papei Leon al XIV-lea cu reprezentanții presei va avea loc luni dimineaţă.
Provocările care îl așteaptă
Noul Papă va trebui să abordeze mai multe probleme pe care suveranul pontiful argentinian Francisc le-a lăsat în suspensie, comentează EFE, care trece în revistă provocările cu care se va confrunta noul papă.
Unitatea
În cei 12 ani de pontificat ai papei Francisc, deși cardinalii nu vor să o recunoască, a putut fi observată o Biserică împărțită în două aripi, una mai moderată și cealaltă mai conservatoare, extrem de critică față de deschiderile papei Francisc.
Încercarea de a uni diferitele poziții va fi strategică, la fel și continuarea pe calea sinodalității, și anume de a construi o Biserică în care fiecare să aibă o voce, chiar dacă multora nu le place ideea.
Finanțele
Este unul dintre subiectele cele mai discutate în adunările cardinalilor pregătitoare ale conclavului.
Printre revoluțiile implementate de papa Francisc se numără și cea a finanțelor Vaticanului, cu eforturi de transparență mai ales la IOR (banca Vaticanului).
Cu toate acestea, noul pontif va trebui să abordeze problema cuferelor goale printr-o analiză reală a cheltuielilor, întrucât donațiile către Biserică au scăzut considerabil.
Abuzurile sexuale
Deși papa Francisc a stabilit mai multe norme pentru combaterea abuzului sexual în Biserică, mai sunt multe de făcut, iar asociațiile victimelor cer aplicarea acestor legi în eparhii, o mai mare transparență în gestionarea făcută de Vatican și în procese și, mai presus de toate, proceduri și investigații mai rapide.
Grea misiune, căci la scurt timp după prima apariție publică a noului Suveran Pontif, Rețeaua Supraviețuitorilor Abuzurilor Sacerdoților (SNAP), o rețea dedicată contabilizării cazurilor de abuzuri sexuale comise de preoți și de sprijinire a victimelor, l-a acuzat pe abia alesul papă Leon al XIV-lea că a mușamalizat cazurile de abuz în timp ce era episcop în Peru.
Grupul a difuzat un comunicat în care a denunțat că, mai întâi ca misionar și mai apoi ca episcop de Chiclayo (Peru), Leon al XIV-lea a fost conștient de abuzuri și nu a reușit să acționeze corespunzător pentru a le combate.
În comunicatul SNAP se remarcă faptul că, în rolul său de misionar, el a permis unui preot acuzat că a abuzat minori, a cărui activitate pastorală fusese restrânsă începând cu 1991, să locuiască la mănăstirea augustină St. John Stone din Chicago (SUA) în 2000, "în ciuda proximității acesteia de o școală elementară catolică".
Mai mult, organizația a denunțat că, atunci când cardinalul american era episcop de Chiclayo, trei victime au depus plângeri la autoritățile civile în 2022, după ce nu au constatat niciun progres din partea eparhiei referitor la cazurile lor.
''Victimele susțin că Prevost nu a deschis o anchetă, a trimis informații insuficiente la Roma și că eparhia i-a permis preotului vizat să continue să oficieze Liturghia. (Victimele) au inclus chiar fotografii - drept probe - cu preotul oficiind Liturghia după formularea plângerii", a declarat SNAP în comunicatul său.
Organizația a depus o plângere împotriva lui Prevost pe 25 martie 2025, în temeiul decretului Vos estis lux mundi, un document din 2023 al papei Francisc care conturează regulile pe care Biserica Catolică trebuie să le urmeze în ceea ce privește abuzurile sexuale comise de către preoți sau de către membri ai institutelor religioase.
SNAP solicită acum acțiuni decisive din partea papei Leon al XIV-lea în primele 100 de zile de pontificat, cum ar fi crearea unei Comisii Globale pentru Adevăr cu cooperarea deplină a Vaticanului și punerea în aplicare a unei legi universale de toleranță zero în dreptul canonic.
Participarea femeilor
Odată cu moartea papei Francisc s-a închis aproape categoric posibilitatea ca femeile să devină preoți, dar și posibilitatea ca femeile să slujească drept diacon.
Posibilul diaconat feminin, alături de o prezență mai mare a femeilor în funcții de putere, va fi o altă provocare, deoarece multe grupuri catolice nu vor renunța la revendicările lor.
Numirea călugăriței Simona Brambilla în ianuarie 2025 ca prefect sau ministru al Departamentului pentru Institutele de Viață Consacrată și Societățile de Viață Apostolică, de care depind toate ordinele religioase, în locul unui cardinal, așa cum era cazul până atunci, a fost un lucru care nu a plăcut multora din ierarhia Bisericii.
Binecuvântări pentru cuplurile homosexuale
Însă, dacă un document a creat diviziuni în cadrul Bisericii Catolice, acesta a fost Fiducia Supplicans, textul publicat de Congregația pentru Doctrina Credinței, care explica faptul că cuplurile considerate neregulate de Biserică, inclusiv cuplurile de același sex, pot primi binecuvântarea.
Biserica africană s-a opus în unanimitate acestui document și i-a cerut explicații papei Francisc. Noul suveran pontif va trebui să răspundă episcopilor de pe unul dintre continentele în care catolicismul continuă să crească.
Relația cu China
La nivel diplomatic, acordul semnat cu China în timpul pontificatului lui Jorge Bergoglio, de coordonare a numirii episcopilor și care a fost reînnoit, a fost considerat o piatră de hotar pentru apropierea dintre cele două țări, care nu au relații diplomatice, și pentru protejarea catolicilor.
Cu toate acestea, mulți din Biserica Catolică nu acceptă faptul că Beijingul are un cuvânt de spus în alegerea unui episcop, în special administrația SUA, care și-a accentuat la un moment dat criticile față de dialogul cu China.
Noul papă și SUA
Relațiile cu Statele Unite și actualul său președinte, Donald Trump, vor fi o altă provocare diplomatică ce trebuie abordată de noul suveran pontif, în contextul în care papa Francisc și secretarul său de stat, Pietro Parolin, și-au exprimat clar distanțarea față de administrația SUA pe teme precum politicile antiimigrație și tăierile de fonduri în domeniul cooperării internaționale.
Va fi interesant de văzut cum va fi relația lui Trump cu compatriotul său, mai scrie EFE.
Ceea ce știm până acum este că contul de socializare de pe platforma X al celui care a fost până joi cardinalul Robert Francis Prevost reflectă angajamentul său față de drepturile migranților și lupta împotriva schimbărilor climatice.
Contul include, de asemenea, critici - sub formă de preluări - la adresa afirmațiilor actualului vicepreședinte al SUA, JD Vance, convertit la catolicism, și față de politicile de imigrație promovate de Donald Trump în timpul celor două mandate ale sale.
De exemplu, la 3 februarie, Leon al XIV-lea a preluat un articol de opinie al unui jurnalist de la publicația National Catholic Reporter intitulat JD Vance greșește: Iisus nu ne cere să facem o ierarhie a dragostei noastre pentru ceilalți, care reprezenta o critică la ceea ce declarase vicepreședintele american, și anume nevoia de a avea grijă mai întâi de toate de propria familie, lăsându-i la urmă pe cei care ne sunt mai puțin apropiați.
În ultima sa postare pe X, din 14 aprilie, Prevost a redistribuit un articol scris de episcopul salvadorian Evelio Menjivar-Ayala care punea sub semnul întrebării acordurile dintre Trump și președintele salvadorian Nayib Bukele de a deporta imigranți fără acte din SUA și de a-i plasa în Centrul de izolare a terorismului (Cecot).
În ultimul deceniu, retweeturile noului papă au reflectat un angajament față de săraci și de migranți - în special refugiații venezueleni din Peru - și față de combaterea schimbărilor climatice. Ele au condamnat, de asemenea, deținerea de arme în SUA și au împărtășit rugăciuni în memoria lui George Floyd, americanul de culoare care a murit în 2020 după ce un polițist alb a stat cu genunchiul pe gâtul lui minute în șir.
În același timp, mesajele papei Leon al XIV-lea dezvăluie și opoziția lui față de avort și eutanasie.
Prevost, care ar urma să folosească de acum încolo contul Pontifex, urmărea doar 87 de persoane pe X, între care pe fostul președinte peruan Martin Vizcarra și pe actorul spaniol Miguel Angel Fraile.