Nicușor Dan este prezidențiabilul cel mai atacat în această campanie electorală, în care nu doar contracandidații săi îl au în colimator, ci și câteva mari televiziuni de știri.
Ales pentru a doua oară în fruntea Primăriei Generale a Capitalei, Nicușor Dan, 55 de ani, se bate cu Crin Antonescu și Victor Ponta pentru intrarea în turul al doilea. Sociologii consultați de DW susțin că între cei trei, Dan, Antonescu și Ponta, sunt diferențe care intră în marja de eroare. Cursa e deci foarte strânsă, bătăliile subterane sunt dure, iar împotriva lui Nicușor Dan s-au pornit mașinăriile de partid ale PSD și PNL, plus trusturile de presă, unde cele două formațiuni își fac reclamă de ani de zile, pe bani primiți de la buget.
Nicușor Dan a avut un start bun și a început să scadă după ce Uniunea Salvați România (USR), partidul pe care l-a înființat, i-a retras sprijinul Elenei Lasconi în favoarea primarului Capitalei. După prima dezbatere electorală organizată de Digi24, Dan a reînceput să crească ușor și se află pe un trend ascendent. Probabil că nu totul i se datorează, în fond, atacându-l l-au transformat într-o victimă.
- Prima dezbatere a prezidențialelor - sumo în mocirlă pentru locul 2 și extremiștii cu popcorn
- Esențialul celor două dezbateri prezidențiale
Altminteri, el a rămas un introvertit, care vorbește greu, e lipsit de spontaneitate și nu știe cum să destindă atmosfera atunci când totul devine foarte apăsător. Uneori îl salvează politețea, adesea însă contează doar pe consecvență, bun-simț și logică. Dintre toți candidații, el e singurul care a făcut în mod voluntar muncă în favoarea societății.
S-a luptat ani de zile cu clientela politică a partidelor din zona dezvoltatorilor imobiliari care invadase parcurile și voia să demoleze clădirile vechi ale Bucureștiului, nu de puține ori, din fondul istoric al Capitalei, pentru a ridica în loc blocuri. Nicușor Dan s-a luptat în instanță singur împotriva unor echipe de avocați bine plătite, a învățat legislația și a rezistat tentațiilor și calomniilor lansate de rechinii imobiliari cu care se bătea.
În primii patru ani petrecuți pe fotoliul primarului s-a ocupat mai mult cu cifre și dosare, a scos Bucureștiul din falimentul lăsat de Gabriela Firea, dar nu a făcut lucruri spectaculoase. Nici măcar pistele pentru biciclete pentru care erau bani și proiecte de la predecesoarea lui. A schimbat 45 de kilometri de conducte mari de termoficare, dar destui oameni au continuat să sufere de frig în blocurile comuniste. Schimbările durează.
Cât s-a schimbat însă Nicușor Dan? De ce nu termină ce a început la Primăria Bucureștiului, înainte să se arunce pe trambulina către Cotroceni? De ce se grăbește? Cine îl împinge de la spate?
Adversarii lui susțin că strategul său e un bancher de investiții cu vederi pro-ruse: Matei Păun. Crescut și educat în Statele Unite, Germania și Austria, acest bancher a fost șeful campaniei sale electorale din 2016. Numele lui a apărut în #Panama_Papers în 2001 împreună cu alți trei asociați, cu care avea afaceri și în România și conducea o societate offshore în Seychelles. Între timp, este fondator al unui fond de investiții (Black Sea Fund) și al unei companii de investment banking (Balkan Advisory Company).
Spune că la finele anilor 1990 a fost trimis de primul fond american care a vrut să investească în spațiul ex-sovietic să lucreze în zonă și că și-a petrecut mult timp în Ucraina, Rusia și țările baltice, înainte de a se stabili în România.
Într-un interviu din 2017 pentru Vice, explica de ce SUA și Rusia ar fi cumva asemănătoare: „sunt țări de frontieră”, „spații enorme” și „singurul oraș din lume pe care îl poate compara cu New York ca intensitate, ca energie, e Moscova. Acest excepționalism pe care îl au americanii îl au și rușii. Sunt țări care prin ce au realizat ajung să se asemene”.
Relativismul unor astfel de declarații, experiența lui financiară în Rusia și Ucraina, contactele pe care le are la Moscova, succesul său în afaceri datorat și acestor conexiuni ridică semne de întrebare asupra bancherului, care în trecut i-a finanțat campaniile lui Nicușor Dan.
Întrebat dacă se mai vede cu el, Nicușor Dan a recunoscut că l-a văzut de trei ori în ultimul an și a spus că vorbește din când în când cu el la telefon. Pe de altă parte, susține că nu va avea niciun rol în eventualul său mandat de președinte și declară că declarațiile pro-Putin făcute de Păun „datează dinainte de anexarea Crimeii” și că „este un pro-occidental, fără discuție”.
De partea cealaltă, Păun declara că Nicușor Dan „e foarte încăpățânat” și că nu poate fi convins ușor de idei care nu-i aparțin, sugerând astfel că are o rezistență mare la manipulare.
Întâmplător sau nu, ambii l-au privit cu suspiciune pe Dacian Cioloș și l-au acceptat cu greu. Dincolo de legătura de amiciție cu bancherul de investiții, care a sprijinit USR în trecut, Nicușor Dan a fost mereu un atlantist entuziast.
Nu e clar dacă și cât contează această relație pentru candidatura lui. Nicușor Dan e până la urmă cel mai titrat prezidențiabil, cu un doctorat în matematică la Sorbona și singurul care poate pune pe masă în mod ordonat și explicit rezultatele sale din ultimii patru ani.
Sondajele indică potențialul lui Dan la aceste alegeri, dar profilul său îl dezavantajează: comunică la fel de greu ca fostul președinte Klaus Iohannis, are nevoie de timp de gândire înainte de a răspunde la o întrebare pentru care nu era pregătit și după cum singur recunoștea „nu-l pasionează relațiile sociale”: „De la un anumit nivel de maturitate, în opinia mea, dintr-o discuție cu un om înveți mai puțin decât studiind pe cont propriu”.
În general, electoratul, după un președinte taciturn, preferă unul deschis și comunicativ. Nicușor Dan face eforturi în această direcție, dar mai are mult de lucru.
Totuși, prin comparație cu ceilalți competitori, el nu are un trecut greu de explicat, a fost mereu de partea bună, nu a vrut să dea o lovitură de stat și nu a avut procese de corupție.