Economistul Adrian Negrescu susţine că situaţia deficitului bugetar de 2,3% în primele trei luni ale acestui an este „alarmantă” pentru România, iar dacă cheltuielile vor continua în acest ritm ţara noastră riscă să piardă şi „bruma de credibilitate” pe care o mai avea în faţa investitorilor.
Potrivit analistului economic, în acest caz extrem, singura „plasă de salvare” o va reprezenta un acord cu FMI, care devine astfel „răul cel mai mic” într-o situaţie în care „lipsa de apetit” pentru reforme este „tot mai evidentă”.
„Împinşi de la spate de către experţii FMI, poate vom face reformele la care ne-am angajat”, afirmă Negrescu.
Iată principalele afirmaţii ale analistului economic pentru News.ro:
- Deficitul bugetar de peste 2,3% din primele trei luni reflectă o situaţie alarmantă pentru România.
- În acest ritm de cheltuieli, riscăm să pierdem şi bruma de credibilitate pe care o mai avem în faţa investitorilor, cei care împrumută ţara noastră.
- Cum necesarul de împrumut al României depăşeşte în acest an 50 de miliarde de euro, dacă investitorii nu vor vedea rapid măsurile necesare pentru a reduce deficitul, probabil vor cere o dobândă tot mai mare sau chiar vor renunţa să mai finanţeze ţara noastră.
- Singura „plasă de salvare” va fi un acord cu FMI, instituţie care, într-un acord de tip stand-by, ar putea oferi României 30-40 de miliarde de euro la o dobândă mai mică decât cea la care ar trebui sa se împrumute din pieţe.
- Pare că FMI devine răul cel mai mic într-o situaţie în care lipsa de apetit pentru reforme este tot mai evidentă. Împinşi de la spate, de către experţii FMI, poate vom face reformele la care ne-am angajat.
- Dincolo de speculaţii, realitatea este una extrem de gravă. Avem cel mai mare deficit trimestrial din istoria recentă, mai mare decât la criza precedentă, iar cheltuielile statului continuă să crească într-un ritm îngrijorător.
- Luaţi în calcul că Guvernul şi-a făcut calculele plecând de la o creştere economică de 2,5% în 2025, cu venituri mult mai mari. Realitatea, din păcate, bate filmul, iar politicienii trebuie să se trezească. Până nu va fi prea târziu.
- O retrogradare la Junk a României se va traduce într-o scădere economică puternică şi o plecare în masă a investitorilor din ţara noastră. Efectele? Statul va îngheţa toate investiţiile, nu va mai avea bani cu ce să plătească salarii, pensii (90% din banii încasaţi din taxe), iar România se va întoarce în timp la statutul de economie nerecomandată investiţiilor.
Deficitul bugetar pentru primele trei luni s-a situat la circa 2,3% din PIB (echivalent cu 44 miliarde de lei), potrivit informaţiilor obţinute de Profit.ro.
Datele sunt îngrijorătoare, având în vedere că, în primele trei luni de anul trecut, deficitul a fost 2,06% din PIB, iar Guvernul a terminat 2024 cu un deficit de 8,65% (9,3% din PIB în termeni ESA, standardul UE).
Pentru 2025, ţinta este de 7% din PIB în termeni ESA, dar aceasta pare tot mai greu de atins având în vedere începutul de an.
Ratingul suveran al României (bonitatea statului în ochii creditorilor) are deja perspectivă negativă din partea celor trei mari agenţii de rating, prima evaluare fiind programată la finalul verii.
Marţi seară, Ministerul Finanţelor a precizat că România îşi reafirmă angajamentul de a se încadra în deficitul de 7% din PIB în 2025 şi că va continua această traiectorie şi în următorii ani, aşa cum prevede Planul Bugetar-Structural Naţional pe Termen Mediu.
"România va avea o curbă de sacrificiu, nu peste mult timp"
Săptămâna trecută, Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, afirma că guvernanţii nu au învăţat din lecţiile crizei din 2009-2010 şi din acordurile cu FMI care au echilibrat ulterior, cu măsuri de austeritate, finanţele statului, astfel că au adus România acum în situaţia de a avea nevoie, din nou, de măsuri pentru corectarea dezechilibrelor ample, în special al celui bugetar.
"România va avea o curbă de sacrificiu, nu peste mult timp", a avertizat Daniel Dăianu.