În primul trimestru al anului 2025, cantitatea de aur cumpărată de români a crescut cu aproximativ 65% față de perioada similară din 2024, potrivit unei analize Tavex România.
În luna aprilie, prețul aurului a variat cu peste 6% într-un interval mai scurt de o săptămână, atingând un maxim istoric de 3.163 dolari/unce troy și un minim de 2.960 dolari/unce.
„Declarațiile noului președinte american au dus la fluctuații serioase în prețul activelor, inclusiv în cazul aurului”, se arată în analiza Tavex România.
Aurul, activ de refugiu
Conform unui sondaj al Consiliului Mondial al Aurului (iunie 2024), băncile centrale preferă aurul pentru că nu prezintă risc de contrapartidă.
„Aurul fizic nu prezintă un risc de contrapartidă, spre deosebire de active precum obligațiunile sau acțiunile”, explică Victor Dima, managerul de Trezorerie Tavex România.
- Românii cumpără mai mult, vând mai puțin
Se observă o scădere a cantității de aur de investiții vândute, ceea ce indică o încredere mai mare în potențialul aurului pe termen lung. „Românii încep să înțeleagă că viitorul poate aduce randamente și mai mari”, afirmă Victor Dima.
- Bijuteriile vândute cresc spectaculos
În paralel, cantitatea de aur sub formă de bijuterii vândută către Tavex România a crescut cu aproape 170% față de primul trimestru din 2024.
- Politica BNR diferă de vecini
Spre deosebire de Polonia, Cehia și Ungaria, BNR nu și-a extins rezervele de aur. Răspunsul BNR: strategia actuală este asigurarea lichidității piețelor financiare, în special valutare.
În prezent, România are 103,6 tone de aur, reprezentând 9,5% din rezervele BNR, în timp ce Polonia a achiziționat 103 tone doar în 2024.
Aurul și politica economică globală
Prețul aurului a crescut cu peste 27% din iulie 2024, iar analiștii leagă această evoluție de politicile economice ale administrației Trump și tensiunile comerciale internaționale.
Stephen Miran, consilier economic al lui Trump, consideră că dolarul este supravaluat și propune trei soluții pentru a proteja economia SUA:
- Tarife negociate pentru a forța devalorizarea dolarului.
- Presiune geopolitică prin retragerea prezenței militare.
- Restructurarea datoriei publice, inclusiv amânarea dobânzilor sau extinderea maturităților obligațiunilor.
Țări vizate de strategia SUA: Japonia, Marea Britanie, Luxemburg și Belgia – mari deținători ai datoriei americane – ar putea fi implicate în negocieri privind dolarul și datoria SUA.