Aliații europeni cer Washingtonului o mai bună coordonare în privința eventualei retrageri a trupelor americane din Europa, pentru a evita o destabilizare a apărării NATO. Teama principală: deciziile unilaterale și rapide ale administrației Trump ar putea slăbi flancul estic al alianței.
Surse familiare cu discuțiile au declarat pentru Bloomberg că europenii sunt îngrijorați că, din cauza perturbărilor instituționale de la Washington, ar putea fi puși în fața faptului împlinit, fără o consultare prealabilă, atunci când vine vorba de retrageri semnificative de trupe americane.
Îngrijorările au fost alimentate de un material NBC News care arată că SUA analizează posibilitatea retragerii a până la 10.000 de militari din Europa de Est, inclusiv din România și Polonia.
Oficialii europeni au acceptat faptul că administraţia preşedintelui Donald Trump va retrage aproape sigur o parte din cele aproximativ 80.000 de trupe americane desfăşurate în Europa, inclusiv din unele dintre ţările estice cele mai expuse la ameninţarea Rusiei, au declarat sursele Bloomberg, care au cerut anonimatul.
Un diplomat german a declarat că se aştepta ca mutarea să fie anunţată chiar mai devreme, de exemplu în timpul discursului vicepreşedintelui JD Vance la Conferinţa de securitate de la München din februarie.
Solicitat să comenteze, un oficial NATO a declarat că problema desfăşurării de trupe este de competenţa SUA.
Ce vor aliații din Europa
Aliaţii se concentrează însă acum pe atenuarea celui mai grav efect al unei astfel de schimbări. Orice decizie a Casei Albe de a muta trupe şi armament din Europa ar putea submina eforturile intense ale aliaţilor NATO de a-şi spori capacitatea de a descuraja agresiunea rusă.
Înainte de războiul din Ucraina, SUA aveau aproximativ 65.000 de militari în Europa, dar numărul acestora a ajuns uneori până la 100.000 în urma invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina.
Atunci când miniştrii de externe ai NATO l-au primit pe secretarul de stat american Marco Rubio la sediul Alianţei, săptămâna trecută, europenii au încercat să îl asigure că încep să îşi asume o mai mare parte din povara propriei apărări şi că îşi majorează cheltuielile militare - o cerere de lungă durată din partea lui Trump.
Diplomaţi de rang înalt din cadrul NATO au declarat că toţi aliaţii sunt de acord că această schimbare trebuie să aibă loc.
Ceea ce europenii au dorit în schimb de la partenerii lor americani este să-şi ia angajamentul că le vor comunica în avans o decizie cu privire la orice retragere de trupe. Principalul mesaj către SUA, au spus diplomaţii, a fost că aliaţii europeni au nevoie de timp pentru a se pregăti pentru o prezenţă americană mai redusă. Casa Albă şi Consiliul Naţional de Securitate al SUA nu au răspuns la o solicitare de comentarii pe această temă din partea Bloomberg News.
Oficiali americani precum Mike Rogers, preşedintele republican al Comitetului pentru servicii armate din Camera Reprezentanţilor, şi generalul Chris Cavoli, şeful Comandamentului european al SUA, au avertizat în privinţa oricărei retrageri pe scară largă, care, în opinia lor, ar putea avea repercusiuni asupra securităţii SUA. Marţi, în cadrul unei audieri în Camera Reprezentanţilor, generalul Cavoli a declarat că actuala poziţie a forţelor trebuie menţinută, având în vedere importanţa bazelor americane din Europa pentru îndeplinirea misiunilor în Arctica şi Orientul Mijlociu.
Chiar şi o retragere limitată a trupelor ar semnala diminuarea angajamentului SUA faţă de statele din prima linie a NATO, precum Polonia şi România. O astfel de mişcare ar putea adânci diviziunile din cadrul alianţei şi ar încuraja Moscova, ale cărei trupe continuă să avanseze în Ucraina.