Europa ar putea fi interconectată prin intermediul unei rețele de transport feroviar de mare viteză. Aproape 40 de destinații europene, inclusiv din Marea Britanie, Turcia și Ucraina ar urma să facă parte din rețeaua Starline a 21st Europe.
Numeroase rute feroviare lansate în ultimii ani au facilitat traversarea granițelor europene, însă o nouă propunere, prezentată de un think tank din Copenhaga, vine cu o viziune mult mai ambițioasă pentru conexiunile feroviare ale continentului.
Planul 21st Europe conturează o rețea de mare viteză care ar funcționa asemenea unui sistem de metrou, anunță Euronews.
Denumită Starline, aceasta își propune să reinventeze infrastructura feroviară europeană, descrisă ca fiind „fragmentată, inegală și adesea lentă”, oferind în schimb conexiuni ultrarapide care să concureze cu transportul aerian.
„Un sistem feroviar cu adevărat integrat nu mai este doar o chestiune de comoditate; este o necesitate strategică pentru reziliența Europei în secolul XXI”, susține think tank-ul.
„Proiectat ca un sistem de metrou, Starline schimbă modul în care europenii își percep propriul continent – nu ca pe o colecție de capitale îndepărtate, ci ca pe o rețea rapidă și coerentă, unde fiecare conexiune, fie pentru oameni, fie pentru mărfuri, este ușor accesibilă”, mai arată inițiatorii proiectului.
Obiectivul 21st Europe este ca rețeaua să fie funcțională până în 2040 – dar cât de realistă este această viziune?
Construirea unui sistem de metrou la nivel european
Nu există nicio îndoială că un sistem feroviar extins la nivel european ar fi extrem de popular printre călători.
„De la epoca de aur a trenurilor de noapte până la cei peste 400.000 de utilizatori pe an ai Interrail-ului, dorința pentru un transport accesibil și deschis este evidentă. Cu toate acestea, în ciuda cererii publice, călătoriile transfrontaliere rămân fragmentate, lente și costisitoare”, explică think tank-ul.
În prezent, este deja în desfășurare rețeaua de transport trans-european (TEN-T), o inițiativă a Uniunii Europene menită să unifice infrastructura continentală.
Însă, potrivit 21st Europe, proiectul „nu are suficientă ambiție și design”, atât în ceea ce privește experiența pasagerilor – „unde biletele complexe, serviciile incoerente și gările învechite fac ca transportul feroviar să pară fragmentat” –, cât și în privința oportunității de a face din transportul feroviar un element definitoriu al Europei.
Grupul consideră că un design unificat este esențial pentru o rețea transfrontalieră eficientă. „Gările par deconectate, trenurile sunt extrem de diferite ca design, iar călătoria în sine rareori este gândită ca parte a experienței. Alte forme de transport, de la trenurile glonț japoneze la aeroporturile scandinave, au demonstrat că mobilitatea poate fi atât funcțională, cât și emblematică”, subliniază ei.
Trenurile Starline ar putea lega Helsinki de Berlin în 5 ore
Rețeaua Starline, de 22.000 km, propusă de 21st Europe, ar urma să conecteze 39 de destinații din întreaga Europă, inclusiv Marea Britanie, Turcia și Ucraina.
Noul sistem va fi cu aproximativ 30% mai rapid decât transportul rutier și feroviar actual, cu trenuri care vor circula cu viteze între 300 și 400 km/h.
Astfel, pasagerii vor putea ajunge de la Helsinki la Berlin în puțin peste cinci ore, față de o călătorie care durează o zi întreagă în prezent.
„Kiev – Berlin, o călătorie istoric realizată pe durata unei nopți, va deveni o conexiune rapidă și previzibilă. Milano – München, în prezent un traseu lent și sinuos, se va transforma într-o legătură frecventă între centre economice majore”, explică think tank-ul.
Trenuri albastre, cu design special
Trenurile Starline vor avea un design distinct, cu o culoare albastru închis ușor de recunoscut. Vagoanele nu vor fi împărțite pe clase, ci pe zone adaptate diferitelor nevoi, precum spații liniștite pentru lucru și secțiuni prietenoase cu familiile.
Gările Starline vor fi construite la periferia marilor orașe, dar vor avea conexiuni directe cu transportul urban existent.
21st Europe își imaginează aceste stații ca hub-uri culturale, dotate cu restaurante, magazine și zone de așteptare bine concepute, dar și săli de concerte, muzee, arene sportive și spații pentru evenimente.
„Cea mai bună șansă a Europei de a-și atinge obiectivele de zero emisii până în 2050”
21st Europe vede proiectul Starline și ca pe o soluție pentru mediu. Transportul reprezintă una dintre cele mai mari provocări climatice ale Europei. În 2022, acest sector a fost responsabil pentru aproximativ 29% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale UE, potrivit Agenției Europene de Mediu.
Zborurile pe distanțe scurte rămân metoda de transport preferată de milioane de oameni, în ciuda faptului că trenurile de mare viteză emit cu până la 90% mai puțin CO2 per călătorie.
Țări precum Franța și Austria au început să restricționeze zborurile scurte acolo unde există alternative feroviare, însă un impact real „necesită o abordare la nivel continental”, afirmă think tank-ul.
„O tranziție curajoasă către trenurile de mare viteză ar putea fi cea mai bună șansă a Europei de a-și atinge obiectivele de neutralitate climatică până în 2050, asigurând totodată o mobilitate rapidă și ecologică.”
Un model de franciză finanțat public
Cum va deveni Starline realitate? 21st Europe propune „o coordonare centralizată pentru trenuri, experiența pasagerilor și tehnologie, permițând în același timp operatorilor feroviari naționali să administreze rutele sub un model de franciză.”
Proiectul va fi finanțat din fonduri publice și operat de companiile feroviare naționale aprobate, fiind supravegheat de o nouă Autoritate Feroviară Europeană (ERA). Această instituție, aflată în cadrul Uniunii Europene, va asigura coordonarea, interoperabilitatea și extinderea pe termen lung a sistemului.
Pentru a funcționa eficient la nivel european, Starline ar necesita standarde comune privind forța de muncă, tehnologia și siguranța. „Acest lucru înseamnă că operatorii de trenuri, echipele de mentenanță și personalul din gări vor fi instruiți conform unui cadru european unificat, asigurând consistență operațională indiferent de locație.”
Este un proiect extrem de ambițios, dar think tank-ul crede că poate deveni realitate până în 2040.
„Acum începem construirea rețelei pentru a impulsiona schimbarea reală, reunind factori de decizie, designeri și lideri din industrie pentru a transforma viziunea în acțiune”, concluzionează acesta.