A avut dreptate Nicușor Dan, la finalul lunii ianuarie: nici în acest an nu va avea bani pentru proiecte ambițioase.
Din 13 miliarde de lei – cât i-au cerut directorii din subordine – primarul general și Consiliul General pot da doar 7 miliarde. Adică abia puțin peste jumătate din ce li s-a cerut, potrivit datelor furnizare de directoarea Direcției Economic din Primăria Municipiului București, Emanuela Jugureanu.
Banii nu ajung pentru niciunele. Nici pentru termoficare, nici pentru transporturi (unde administrația ia în calcul scumpirea călătoriilor), nici pentru parcuri, nici pentru spitale și nici pentru asistență socială.
Așa că multe dintre lucrurile pe care bucureștenii le așteaptă de o mulțime de vreme nu se vor realiza nici în acest an.
Potrivit proiectului de buget, PMB mizează, în acest an, pe venituri de circa 7,12 miliarde de lei.
Din această sumă totală, 4,32 miliarde de lei vor veni din cotele defalcate din impozitul pe venit. 1 miliard ar urma să vină din alte venituri nefiscale, dar vor mai fi și sume încasate din autorizări și alte activități.
Bugetul PMB este o structură complexă. Sume importante de bani - deși figurează ca venituri - au destinație fixă și doar tranzitează, contabil, acest buget.
Nicușor Dan a anunțat încă de la sfârșitul lunii ianuarie 2025 că - deși bucureștenii au cerut, la referendumul local din noiembrie 2024, ca toți banii Capitalei să vină la Consiliul General, care să-i împartă între primării - Guvernul a hotărât altceva.
Adică a luat - cu de la sine putere - și din banii pe care PMB îi primea până acum și i-a împărțit primăriilor de sector.
Iată cum au reușit Nicușor Dan și directorii din subordinea lui să împartă – pentru funcționare și investiții - banii pe care-i primește PMB, în acest an.
Nu ajung banii pentru subvenția de termoficare
Potrivit proiectului de buget al PMB pentru anul 2025, pentru subvenții se alocă suma de 1,812 miliarde de lei.
Din totalul sumei, aproximativ jumătate – adică 906,3 milioane de lei, ar urma să fie plătiți ca subvenție pentru termoficare, sub titlul de „diferență de tarif”.
Potrivit directorului economic al Termoenergetica SA, Maria Mitran, banii nu ajung. Anul trecut s-au alocat pentru acest tip de subvenție 1,086 miliarde lei. Și nici acea sumă - deși mai mare - n-a fost suficientă.
Potrivit Mariei Mitran, Termoenergetica SA are încă de încasat, de la PMB, 504 milioane de lei numai pentru decembrie 2024 și ianuarie 2025,
La alcătuirea bugetului, Termoenergetica SA a cerut 1,3 miliarde de lei ca să își acopere subvenția pentru anul în curs. A primit cam două treimi, momentan.
S-ar putea scumpi călătoria cu autobuzul. Nu sunt suficienți bani pentru STB
Cealaltă jumătate din suma alocată subvențiilor ar urma să ajungă la STB. Nici aici nu ajung banii.
Anul trecut s-au achitat, pentru STB, subvenții în valoare de 1,25 miliarde de lei, a precizat – într-una dintre ședințele Comisiei de Buget ale Consiliului General - directorul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București (TPBI), Adrian Ghițulescu.
Acesta a estimat că - dacă se va circula prin oraș cu transportul în comun de suprafață exact ca în 2024 - și date fiind inflația, creșterile de costuri la energie și carburanți etc – banii de subvenție pentru STB SA se vor termina în luna august 2025.
Fără subvenție, STB SA ar trebui să perceapă prețul real al călătoriei. Acum, 90 de minute cu autobuzul, troleibuzul sau tramvaiul costă 3 lei. Fără subvenție, ar costa 10 lei (adică de 3,3 ori mai mult).
Dar nici asta n-ar fi de ajuns, în condițiile în care doar 20-25% din totalul veniturile STB SA provine din vânzarea de bilete (numite de societate „titluri de călătorie”).
Pe lângă toate, PMB mai are și o datorie de 893 de milioane către operatorii de transport care acoperă zona București - Ilfov, a mai spus Ghițulescu.
Directorul TPBI susține că ia în calcul o creștere a prețului călătoriei cu autobuzul, troleibuzul și tramvaiul, în București. Și că va înainta o propunere de creștere a prețului călătoriei, în următoarele săptămâni.
PMB are o strategie să obțină parte din banii necesari pentru subvenție. Dar nu știe dacă îi va putea procura pe toți.
În anii trecuți, s-au realocat către plata subvențiilor parte dintre banii din investițiile nerealizate, a explicat președinta Comisiei de Buget și Finanțe din Consiliul General, Diana Mardarovici (PNL).
În acest an, însă, cu un buget de investiții foarte mic, s-ar putea ca această modalitate de finanțare să nu mai funcționeze, a precizat consilierul general Cătălin Teniță (REPER).
Nu avem cu ce plăti paza, în parcuri. Nici locurile de joacă și nici reparațiile malurilor din Herăstrău
Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (APLAB) are un buget de 79,5 milioane de lei.
Potrivit directorului Bogdan Peter Tănase, banii nu ajung pentru a pune paznici în parcuri. Deși – după 4 ani – după cum spotmedia.ro a relatat pe larg aici, ALPAB a reușit, în sfârșit, să contracteze niște firme care să păzească parcurile, așa cum impune Legea 333 din 2003. Detalii, aici.
ALPAB nu are suficienți bani nici pentru curățenia și întreținerea spațiului verde. Nu ajung nici pentru funcționarea, în regim normal, a vaporașelor de pe Lacul Herăstrău, pe toată durata sezonului.
Nu sunt bani pentru consolidarea malurilor Lacului Herăstrău și nici pentru a continua înlocuirea locurilor de joacă din marile parcuri ale Capitalei (s-au înlocuit 17 deja și mai sunt 12 de schimbat).
„Istoric, este cel mai mic buget pe care l-am avut”, a precizat Bogdan Peter Tănase.
Nu va fi gata nici Banca de alimente, în 2025
Direcția Generală pentru Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) va putea cheltui – potrivit proiectului de buget – 681,3 milioane lei.
Planul de investiții: 35,3 milioane de lei credite bugetare (adică bani din bugetul acestui an) și 10,2 milioane de lei credite de angajament (adică bani pe care să-i poată cheltui și pe care PMB să-i vireze din viitoarele bugete anuale).
Evident, banii pentru investiții nu ajung.
Spre exemplu, pentru finalizarea Băncii de Alimente, DGASMB are credite bugetare (adică bani în bugetul anului următor) de 25 milioane de lei.
În aceste condiții, directorul DGASPC, Cosmina Simean, susține că nu va putea finaliza, în acest an, banca de alimente.
„Venim cu datorii din anii precedenți și nu vom putea termina”, a precizat Cosmina Simean, într-una dintre ședințele Comisiei de Buget în care s-a dezbătut proiectul de buget.
În plus, Simean susține că are deficit de personal în marile centre rezidențiale. Ar mai avea nevoie de 75 de oameni specializați. Iar dacă nu sunt prevăzuți bani pentru aceste angajări, nu va putea organiza concursuri.
La străzi și semafoare, doar jumătate din cât trebuia
Administrația Străzilor – condusă de Aurelian Bârgău – a cerut, pentru anul 2025, 298 milioane de lei. Va primi mai puțin de jumătate: 118,2 milioane de lei.
Are deja datorii și contracte în curs de plătit în valoarea de circa 30 milioane de lei.
„Dacă scădem și salariile, mai rămânem, la nivelul instituției, pentru anul în curs, cu 70 și ceva de milioane de lei. Dar avem întreaga semaforizare, unele pasaje rutiere cu iluminat și curățenie. Și partea de străzi și trotuare.
Noi prinsesem în plan și intersecții noi pentru semaforizare. Câteva studii de fezabilitate.
Avem drumuri de pământ pe care vrem să le reabilităm.
Și pasaje rutiere. Încadrate în gradul 5 (de risc): podul Băneasa, pasajul Lujerului și Obor. Avem toate avizele obținute, sper să intrăm în prima ședință de Consiliu General cu indicatorii tehnico-economici la vot”, a explicat Aurelian Bârgău.
După cum puteți vedea și în imaginea de mai jos - parte a proiectului de buget al Administrației Străzilor - sunt intersecții pentru care s-au prevăzut bani mulți, la semaforizare. Și multe intersecții unde sumele sunt mai mici.
Administrația Spitalelor: Accentul e pe finalizare de lucrări. Fără echipamente scumpe
Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale din București (ASSMB) va avea un buget de 760 milioane lei.
Din acești bani, va asigura funcționarea celor 19 spitale din subordine și a rețelei de medicină școlară.
„Avem și lucrări efectuate sau echipamente livrate și nefacturate în 2024. Ca urmare a Ordonanței Trenuleț. Unde am fost rugați să renegociem contracte și să amânăm anumite plăți.
Estimăm că e vorba despre 70-80 de milioane. Plus datorii. Per total, circa 200 milioane”, a precizat directorul executiv al ASSMB, Iustinian Roșca.
Dacă scădem datoriile, finanțările din alte surse și salariile medicilor din rețeaua de medicină școlară, rămân doar circa 300 milioane pe care ASSMB le va primi de la bugetul local și le va putea cheltui, în 2025.
„Primul obiectiv – în acest buget – a fost să finanțăm proiectele în curs, care se apropie de finalizare. Vorbim despre Colentina (pentru care sunt credite bugetare de 5,82 milioane de lei – n.red.), Foișor (3,2 milioane de lei credite bugetare – n.red), ambulatoriul Babeș (5,09 milioane lei, credite bugetare – n.red.), proiecte mari. Și am tăiat din lista de cerințe echipamentele scumpe”, a precizat Iustinian Roșca.
Pentru mai multe detalii, puteți consulta aici proiectul de buget al PMB pentru anul 2025, în forma agreată până acum de Nicușor Dan și directorii din subordine. Iar aici puteți urmări ședințele în care directorii explică felul în care vor gestiona banii PMB (sunt cele organizate în perioada 10-18 martie 2025).