În ziua 1116 de război a avut loc o nouă reuniune a coaliției celor dispuși să susțină „o pace justă și durabilă” în Ucraina.
25 de lideri din țări europene (inclusiv Ilie Bolojan), ai NATO, Comisiei Europene, Canadei, Australiei, Noii Zeelande și Ucrainei au participat la summit-ul online, organizat de premierul britanic Keir Starmer. Ei au decis că vor elabora o serie planuri pentru a ajuta la securizarea Ucrainei „pe uscat, pe mare şi în aer” în cazul unui acord de pace cu Rusia.
După reuniune, Ilie Bolojan a postat un mesaj în care spune că a "subliniat angajamentul României de a continua sprijinul pentru Ucraina și pentru eforturile de a asigura o pace durabilă și dreaptă. O încetare necondiţionată a focului este primul pas către acest obiectiv, iar Rusia trebuie să fie de acord cu asta".
O veste bună pentru Ucraina vine din Germania, unde noua coaliţie a convenit să aloce 3 miliarde de euro pentru ajutor militar, ca parte a unui plan de creștere semnificativă a cheltuielilor de apărare.
Între timp, Rusia și Ucraina au schimbat atacuri aeriene intense în noaptea trecută, ambele părți raportând peste 100 de drone inamice.
Iar un incendiu a izbucnit lângă gara Sarepta din orașul rus Volgograd, în timpul unui atac ucrainean, care viza o rafinărie din apropiere.
Președintele Vladimir Putin a cerut soldaților ucraineni rămași în regiunea rusă Kursk să depună armele, ca răspuns la apelul lui Donald Trump de a le cruța viețile. Trump a preluat retorica ruşilor şi a spus că „mii" de soldați ucraineni sunt „complet înconjurați" și riscă un „masacru oribil". Armata ucraineană neagă încercuirea trupelor, deși președintele Zelenski a recunoscut că situația este „foarte dificilă" în Kursk.
Coaliţia celor dispuşi
- „Coaliţia voluntarilor” a decis cum sprijină Ucraina. Premierul britanic Keir Starmer a declarat că grupul ţărilor occidentale, cunoscut sub numele de „coaliţia voluntarilor”, va elabora planuri pentru a ajuta la securizarea Ucrainei „pe uscat, pe mare şi în aer” în cazul unui acord de pace cu Rusia.
- Reuniunea celor dispuşi - Aproximativ 25 de lideri din țări europene (inclusiv Ilie Bolojan), ai NATO, Comisiei Europene, Canadei, Australiei, Noii Zeelande și Ucrainei au participat, sâmbătă, la o reuniune online a coaliției celor dispuși să "susțină o pace justă și durabilă" în Ucraina. Premierul britanic Keir Starmer l-a acuzat pe Vladimir Putin că "nu este serios în privința păcii", după ce Moscova a exprimat rezerve legate de armistițiul cu Ucraina propus de Statele Unite.
- Bolojan, mesaj pe X despre reuniunea virtuală - Preşedintele interimar Ilie Bolojan a publicat un mesaj pe X, în limba engleză, după reuniune: "Mulțumesc, prim-ministrului @Keir_Starmer, pentru organizarea unei întâlniri foarte bune astăzi. Coordonarea noastră strânsă în acest proces rămâne esențială. Am subliniat angajamentul României de a continua sprijinul pentru Ucraina și pentru eforturile de a asigura o pace durabilă și dreaptă. O încetare necondiţionată a focului este primul pas către acest obiectiv, iar Rusia trebuie să fie de acord cu el".
- Poziţia Londrei: Putin să vină la negocieri - Președintele rus Vladimir Putin va trebui, ''mai devreme sau mai târziu, să vină la masa'' negocierilor, a declarat sâmbătă premierul britanic Keir Starmer în deschiderea summit-ului virtual. ''Dacă Putin vrea cu adevărat pace, este foarte simplu: el trebuie să înceteze atacurile sale barbare contra Ucrainei și să accepte un armistițiu'', a adăugat Starmer.
- Apelul lui Macron - Președintele francez Emmanuel Macron a cerut Rusiei "să accepte propunerea americano-ucraineană de încetare a focului pentru 30 de zile" și să "pună capăt abuzurilor" în Ucraina, precum și declarațiilor prin care doar trage de timp.
Cele mai noi evoluţii pe cele două fronturi
- Zelenski neagă că armata ucraineană ar fi încercuită în regiunea Kursk. Într-o postare pe rețelele de socializare, Zelenski a declarat că trupele Kievului nu au fost încercuite în Kursk, dar că Moscova adună forțe în apropiere pentru o ofensivă separată. „Acest lucru indică o intenție de a ataca regiunea noastră Sumî. Suntem conștienți de acest lucru și vom contracara”, a spus el.
- Incendiu lângă rafinărie - Un incendiu a izbucnit lângă gara Sarepta din orașul rus Volgograd, a raportat canalul de știri rus Astra, citând surse locale și imagini geolocalizate. Conform rezidenților din zonă, incendiul a izbucnit în timpul unui atac cu drone care viza o rafinărie de petrol din apropiere. Locuitorii din Volgograd au raportat că au auzit mai multe explozii și au spus că dronele vizau orașul, scrie Kiev Independent. Rafinăria Volgograd, aflată în proprietatea gigantului petrolier rus Lukoil, a fost ținta unor atacuri anterioare, cel mai recent fiind pe 15 februarie.
- Bilanţul dronelor de ambele părţi - Ucraina a anunţat, sâmbătă, că a doborât, în cursul nopţii, 130 de drone lansate de Rusia în întreaga ţară. Forţele aeriene de la Kiev au anunţat că dronele Shahed de fabricaţie iraniană au fost doborâte în 14 regiuni şi că Moscova a atacat, de asemenea, cu două rachete balistice. De cealaltă parte, Rusia a declarat că a interceptat 126 de drone ucrainene în timpul nopții. Ministerul rus al Apărării a precizat că a doborât 64 de drone deasupra regiunii Volgograd și a regiunii vecine Voronej, celelalte vizând regiuni frontaliere.
- Ucraineni deghizaţi - Poliția militară rusă susţine că ar fi prins soldați ucraineni deghizaţi în militari ruși, în localităţile recucerite din regiunea Kursk, scrie TASS. „Trupele ucrainene care au supraviețuit se deghizează în civili și se ascund în așezări. Agențiile militare și de aplicare a legii identifică și rețin ocupanții. Localnicii oferă o asistență neprețuită în identificarea neo-naziștilor. Aceștia informează imediat armata rusă despre persoanele suspecte", precizează autorităţile ruse.
- Ucraina a lansat racheta avansată Neptun - Armata ucraineană a lansat cu succes racheta antinavă avansată Neptun, a anunțat sâmbătă președintele Volodimir Zelenski. „Este o nouă rachetă ucraineană, o lovitură precisă. Raza sa de acțiune este de 1.000 de kilometri“, a scris Zelenski pe Telegram, fără a oferi alte detalii despre desfășurare. Zelenski s-ar fi putut referi la o lovitură asupra unei rafinării rusești din orașul Tuapse, port la Marea Neagră, vineri dimineața, a relatat Ukrainska Pravda, citând surse proprii. În aprilie 2022, Ucraina a scufundat crucișătorul rus Moskva cu racheta anti-navă R360 Neptun dezvoltată de ea însăși. De atunci, arma a fost dezvoltată în continuare, iar raza sa de acțiune a fost extinsă. Zelenski a denumit ultima versiune „Neptun lung”. Conform datelor militare, producția de serie a armei a început în noiembrie 2024.
Alte informaţii relevante
- România devine producător de obuziere K9 și K10. Compania sud-coreeană Hanwha intenționează să construiască, în doi ani, o fabrică de armament în județul Dâmbovița, perspectiva fiind ca aceasta să devină un hub regional pentru componente, mentenanță și reparații, a declarat Michael Coulter, CEO Hanwha Global Defense, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliști români. El a subliniat că, din perspectiva companiei sale, cea mai bună soluție pentru actualele provocări este consolidarea industriilor regionale și achizițiile locale. Detalii AICI.
- Putin se lasă înduplecat, dar încercuirea e fake - Președintele Vladimir Putin a cerut soldaților ucraineni rămași în regiunea rusă Kursk să depună armele, ca răspuns la apelul lui Donald Trump de a le cruța viețile. „Dacă își vor lăsa armele și se vor preda, le vom garanta viața și un tratament demn", a declarat Putin. Anterior, Trump a avertizat că „mii" de soldați ucraineni sunt „complet înconjurați" și riscă un „masacru oribil". Statul Major ucrainean neagă încercuirea trupelor, deși președintele Zelenski a recunoscut că situația este „foarte dificilă" în Kursk.
- Miliarde din Germania - Coaliţia din Germania a convenit să aloce 3 miliarde de euro pentru ajutor militar Ucrainei, ca parte a unui plan de creștere semnificativă a cheltuielilor de apărare, a anunțat viitorul cancelar Friedrich Merz. O coaliție formată din CDU/CSU (a lui Merz), Partidul Social Democrat (SPD) și Partidul Verde a convenit să reformeze regulile „frânei de datorie” și să crească cheltuielile de apărare. Sprijinul combinat al acestora îi oferă lui Merz susținerea necesară de două treimi pentru a obține aprobarea atunci când bugetul va fi supus votului pe 18 martie, în Parlament. "Germania face o contribuție importantă la apărarea libertății și păcii în Europa”, a spus Merz.