Franţa nu vrea ca activele ruseşti ”îngheţate” să finanţeze cheltuieli militare europene, deoarece o asemenea măsură este ”contrară acordurilor internaţionale la care Franţa şi Europa sunt parte”, declară marţi ministrul Economiei Éric Lombard.
”Poziţia Franţei este că aceste active ruseşti (…) aparţin Băncii centrale a Rusiei”, precizează ministrul francez, la Franceinfo.
”Preşedintele Republicii (franceze Emmanuel Macron) a anunţat că ele urmează să contribuie la reparaţia pagubelor pe care (Rusia) le-a cauzat”, aminteşte el.
Ministrul francez al Economiei aprecia în weekend că ”trebuie” să se treacă la o economie de război şi că UE ”trebuie să investească mai mult în apărarea sa”, relatează AFP.
”Obiectivul trebuie să fie o autonomie strategică europeană în interiorul NATO, al cărei rol nu a fost pus în discuţie de către preşedintele (american Donald) Trump”, consideră Éric Lombard.
Ministrul francez anunţă că vrea să mobilizeze investiţii private în acest sector.
O confiscare a acestor active ar crea ”un precedent economic” şi va aduce neîncrederea investitorilor, avertizează tot marţi ministrul francez delegat cu Afaceri Europene, Benjamin Haddad.
Statele membre UE folosesc deja profiturile generate de către activele ruseşti blocate în înarmarea Ucrainei şi în finanţarea reconstrucţiei de după război - o sumă de 2,5-3 miliarde de euro pe an.
Însă o confiscare a activelor ruseşti este respinsă, în principal, din motive de ordin juridic.
În decembrie, şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas, pleda în favoarea unei folosiri a activelor ruseşti blocate.
Luni, într-o dezbatere în Adunarea Naţională franceză pe tema Ucrainei şi securităţii Europei, fostul premier francez Gabriel Attal şi alţi parlamentari s-au declarat în favoarea unei ”confiscări” a activelor ruseşti.
Însă ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, a respins o astfel de ”confiscare”, evocând ”un risc financiar prea important”.