În ziua 1104 de război Rusia a lansat mai puține drone în comparație cu atacurile aeriene precedente. Ucraina a fost vizată de 83 de drone, iar apărarea aeriană a doborât 46 de ținte în șapte regiuni. Alte 31 de drone au dispărut de pe radar.
Un atac asupra unei zone rezidențiale din orașul Harkov s-a soldat noaptea trecută cu opt răniți. A fost lovită și o grădină zoo, iar mai multe animale au fost ucise.
Rusia pregătește atacuri aeriene de amploare, cu până la 500 de drone simultan, a declarat adjunctul șefului spionajului militar ucrainean. Acesta a avertizat că Rusia se concentrează acum pe atacuri care să provoace daune maxime.
Forțele Terestre ale Ucrainei au anunțat astăzi că o rachetă rusească a lovit sâmbătă un poligon militar din regiunea Dnipropetrovsk, aflat la 100-130 km de linia frontului. Zeci de militari ucraineni au fost uciși și răniți.
Peste graniță, încă o rafinărie rusească a luat foc. De data aceasta, incendiul a fost provocat de probleme tehnice.
Iar Kremlinul susține că liderii europeni nu fac decât să prelungească războiul, iar Volodimir Zelenski "trebuie obligat să vrea pacea", punând totodată incidentul de la Casa Albă pe seama lipsei sale de diplomație.
La rândul său, Viktor Orban susține că liderii europeni reuniți duminică la Londra vor să prelungească războiul din Ucraina în loc să caute pacea, în timp ce "Ungaria este de partea păcii".
În schimb, China și-a reafirmat luni poziția cu privire la război și a evitat să se pronunțe în privința întâlnirii tensionate de la Casa Albă între Trump și Zelenski.
Iar Germania se apucă de treabă. Cele două partide care negociază formarea viitorului guvern au în vedere un vast plan de investiții în apărare și infrastructuri care ar putea ajunge la câteva sute de miliarde de euro.
Situația pe front
- Mai puține drone - Rusia a lansat mai puține drone noaptea trecută în comparație cu atacurile aeriene precedente. Ucraina a fost vizată de 83 de drone, iar apărarea aeriană a doborât 46 de ținte în șapte regiuni. Alte 31 de drone au dispărut de pe radar, au anunțat Forțele Aeriene ale Ucrainei.
- Rusia plănuiește atacuri cu sute de drone - Rusia plănuiește atacuri cu până la 500 de drone simultan asupra Ucrainei. Generalul-maior Vadîm Skibițîi, șeful adjunct al Serviciului de Informații pentru Apărare al Ucrainei (DIU), a declarat într-un interviu pentru RBC Ukraine că rușii intenționează să crească producția de drone și pregătesc atacuri la scară largă asupra Ucrainei. El a spus că Rusia nu și-a schimbat țintele în atacurile cu rachete și drone. Țintele principale rămân sistemul de comandă și control al Forțelor Armate ale Ucrainei, aviația și aerodromurile, infrastructura de transport al energiei și gazelor, precum și întreprinderile din industria de apărare. Skibițîi a adăugat că forțele ruse au atacat recent sistemul de transport de gaze și unitățile de zăcăminte, căutând să priveze Ucraina de propriile resurse. A existat, de asemenea, o schimbare în tacticile de atac - rușii plănuiesc atacuri care să provoace daune maxime.
- Atac la grădina zoo - Un atac cu drone asupra unei zone rezidențiale din orașul Harkov s-a soldat noaptea trecută cu opt răniți, între care și un copil. A fost lovită și o grădină zoo, iar mai multe animale au fost ucise, relatează Nexta.
- Atac cu zeci de morți la un poligon - Un poligon militar de lângă Cerkaska, o localitate din regiunea Dnipropetrovsk situată la 100-130km de linia frontului, a fost lovit sâmbătă de o rachetă rusească, au anunțat Forțele Terestre ale Ucrainei. Terenul era folosit de Brigada Separată Mecanizată 157, iar lovitura a fost ghidată de o dronă rusească de recunoaștere care nu a fost doborâtă pentru că unitatea lovită nu dispune de un sistem de avertizare, relatează Ukrainska Pravda. Între 32 şi 39 de soldaţi ucraineni au fost ucişi în atac, iar 80 şi 90 au fost răniţi, a declarat analistul militar ucrainean Iuri Butusov. Mîhailo Drapatîi, comandantul Forțelor Terestre, a calificat atacul "o tragedie". "Toți cei care au luat decizii în acea zi și toți cei care nu au luat la timp decizii vor fi trași la răspundere. Nimeni nu se va ascunde în spatele explicațiilor sau rapoartelor oficiale", a spus comandantul, potrivit Kyiv Independent.
- Avansul forțelor ruse a încetinit - Forțele ruse au progresat mai puțin în Ucraina în februarie 2025 decât în lunile precedente, potrivit unei analize AFP asupra datelor Institutului american pentru studierea războiului (ISW). Acestea au cucerit 389 kmp în februarie, după un avans de 431 kmp în ianuarie, 476 kmp în decembrie și un vârf de 725 kmp în noiembrie, în contextul unor importante mișcări ruse pe linia frontului din vara lui 2024. Armata rusă își continuă avansul în jurul Pokrovsk, nod logistic în regiunea Donețk, ocolind orașul prin sud.
Ce se întâmplă în Rusia
- Rafinărie în flăcări - Un incendiu a izbucnit, luni, la rafinăria de petrol Ufimskii, una dintre cele mai mari din Rusia. Acesta a fost cauzat de probleme tehnice și a izbucnit în apropierea unui furnal, dar a fost stins, a transmis ministrul rus pentru situații de urgență. Rafinăria și-a continuat activitatea. Serviciul de presă al Bashneft a declarat pentru Interfax că incendiul nu a afectat principalele facilități de producție. Rafinăria situată la aproximativ 1.500 km de granița cu Ucraina are o capacitate de 168.000 de barili pe zi, iar aprovizionarea cu petrol provine în principal din împrejurimile Bașchiriei și din vestul Siberiei. Liderul republicii Bașcortostan (Bașchiria), Radii Kabirov, a declarat că nu au fost găsite urme de drone și că producția continuă în mod normal, potrivit agenției de știri Interfax. Canalul OSINT a anunțat, însă, pe X că rafinăria a fost atacată de drone ucrainene.
Discuțiile de pace
- Kremlinul dă vina pe Zelenski - Promisiunile făcute de către liderii europeni la summit-ul de la Londra cu privire la o creştere a fondurilor alocate Kievului nu vor contribui la o soluţionare paşnică a războiului, avertizează luni Kremlinul, relatează AFP. Rezultatul acestui summit - inclusiv un acord cu Marea Britanie în vederea furnizării unor rachete de apărare aeriană în valoare de două miliarde de dolari - va permite ostilităţilor să continue, a afirmat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov. Kremlinul consideră esenţial ca Zelenski să-şi schimbe poziţia şi să vrea pacea. "Cineva trebuie să-l oblige pe Zelenski să-şi schimbe părerea. El nu vrea pacea. Cineva trebuie să-l oblige să vrea pacea", a subliniat Peskov. În opinia sa, preşedintele ucrainean a dat "dovadă de o lipsă totală de aptitudine diplomatică". "Ceea ce s-a întâmplat vineri la Casa Albă a arătat cât de dificil va fi să se găsească calea soluţionării" războiului din Ucraina, a spus acesta. "Zelenski a dat dovadă de o lipsă totală de diplomaţie", a apreciat Peskov.
- Orban zice că europenii nu vor pace - Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat că liderii europeni reuniți duminică la Londra vor să prelungească războiul în loc să caute pacea. "Au decis că Ucraina trebuie să continue războiul. Acest lucru este rău, periculos și greșit", a scris șeful guvernului ungar pe rețeaua de socializare X. "Ungaria continuă să fie de partea păcii", a conchis Viktor Orban, considerat principalul aliat în Uniunea Europeană al lui Putin, dar și al lui Trump.
- Propunere pentru un armistițiu de o lună - Franța și Marea Britanie propun un armistițiu de o lună în Ucraina "în aer, pe mare și infrastructurile energetice", a anunțat Emmanuel Macron. Încetarea ostilităților nu ar viza inițial luptele terestre. Detalii AICI.
- Londra dezminte - Marea Britanie dezminte, însă, acordul anunțat de Macron privind un armistițiu de o lună în Ucraina. "Nu există un acord cu privire la cum să arate un armistiţiu", a anunțat luni secretarul britanic de stat însărcinat cu Apărarea, Luke Pollard. Detalii AICI.
- Zelenski e gata să semneze pentru minerale - Volodimir Zelenski a reiterat că e pregătit să semneze acordul privind mineralele negociat cu Statele Unite, care a fost amânat după incidentul care a survenit vineri între el și Donald Trump. "Acordul va fi semnat dacă toate părțile sunt pregătite. Dacă am fost de acord să semnăm acordul privind mineralele, atunci suntem pregătiți să îl semnăm", a declarat Zelenski înainte de a părăsi Londra, în timpul unui interviu cu jurnaliștii britanici.
- Reacția Chinei după ciocnirea Trump-Zelenski - China și-a reafirmat luni poziția cu privire la războiul din Ucraina și a evitat să se pronunțe cu privire la întâlnirea tensionată de vineri de la Casa Albă între Trump și Zelenski. "China va continua să joace un rol constructiv în căutarea unei soluții politice la criza din Ucraina", a afirmat laconic purtătorul de cuvânt al MAE chinez, Lin Jian. Întrebat din nou despre întâlnirea de la Washington, oficialul chinez a repetat același răspuns și a adăugat că nu China "este cea care a creat criza în Ucraina și nu este nici parte implicată în conflict". Beijingul, a insistat el, sprijină "toate eforturile în vederea unei soluționări pașnice" și speră că părțile implicate în conflict vor găsi "o soluție sustenabilă și de durată care să răspundă preocupărilor fiecăreia"
Alte informații relevante
- Germania plănuiește investiții uriașe în apărare - Cele două partide care negociază formarea viitorului guvern din Germania au în vedere un vast plan de investiții în apărare și infrastructuri care ar putea ajunge la câteva sute de miliarde de euro. Conservatorii lui Friedrich Merz, care au câștigat recentele alegeri parlamentare, și social-democrații cu care doresc să se alieze pentru a forma o coaliție majoritară iau în considerare înființarea foarte rapidă a două fonduri speciale de investiții, unul pentru armata germană dată fiind urgența întăririi apărării europene din cauza disensiunilor actuale cu SUA, iar celălalt pentru renovarea infrastructurilor țării. Sumele discutate pentru fiecare dintre fonduri sunt "net superioare" celor 100 de miliarde de euro ale fondului pentru armata germană deja decise în 2022 după declanșarea războiului din Ucraina. Estimările economiștilor cifrează nevoile armatei germane la 400 de miliarde de euro și cele ale infrastructurilor la 500 de miliarde de euro, potrivit Bild. Ideea ar fi crearea acestor fonduri speciale în afara bugetului federal, prin invocarea unei situații de urgență, cu scopul de a ocoli strictele reguli constituționale germane care limitează posibilitatea de a genera deficit public. Acest mecanism, numit "frâna datoriei", interzice guvernului federal un deficit bugetar anual mai mare de 0,35% din PIB, cu excepția unui caz de criză.
- Zelenski se oferă la schimb - Volodimir Zelenski a spus într-un interviu acordat presei britanice duminică seara că ar fi dispus să renunțe la funcția de președinte al Ucrainei, dacă acest lucru ar duce la aderarea țării sale la NATO. Detalii AICI.
- Mai susțin americanii Ucraina? - Un sondaj realizat de CBS News și publicat duminică arată că cetățenii din Statele Unite sunt împărțiți în privința susținerii Ucrainei în lupta sa împotriva agresiunii ruse. Detalii AICI.