În data de 29 ianuarie, Comisia Europeană („CE„) a adoptat Busola pentru competitivitate a Uniunii Europene, un document politic și despre politică unională care prezintă eforturile pe care Uniunea Europeană („UE„) ar trebui să le avanseze pentru a stimula economia pe piața unică, mai exact productivitatea, eficiența economică și atractivitatea acesteia (într-un cuvânt, competitivitatea), cu scopul final de a reduce discrepanța dintre economia UE și cea a celorlalte mari puteri economice mondiale.
Bazat pe rapoartele Mario Draghi și Enrico Letta asupra competitivității Pieței unice europene, CE anticipează inițiative majore în politica unională și de aplicare a reglementărilor ce se află sub competența directă și/sau supravegherea autorității.
Documentul propune, printre altele, două categorii de politici cu impact semnificativ asupra economiei în Piața unică și asupra aplicării normelor de dreptul concurenței, respectiv
- (i) revitalizarea cadrului de reglementare și de aplicare a regulilor privind ajutoarele de stat
- (ii) revizuirea și aplicarea mai multor pachete legislative cu impact asupra investițiilor și principalelor industrii.
Important este că implementarea acestor reglementări intră în principal sub autoritatea CE, deciziile acesteia reprezentând un izvor important de bune practici pentru autoritățile naționale din statele membre.
I. Revizuirea cadrului privind ajutoarele de stat privită ca un deschizător de drumuri
Comisia Europeană subliniază în repetate rânduri necesitatea revitalizării industriilor prin inovare, referindu-se, totodată, și la anumite sectoare-cheie, cum ar fi energia (și, desigur, necesitatea ca aceasta sa devină o piață independentă prin ea însăși), biotehnologia sau piața forței de muncă.
Revitalizarea industriei, indiferent dacă este privită la nivel macroeconomic sau dacă vizează sectoare specifice, va avea, cu siguranță, un preț atașat. În această privință, cadrul de reglementare a ajutoarelor de stat, care se află direct în sfera de competență a CE, este promis să fie supus reformei.
De fapt, CE este cea care pare să recunoască, în sfârșit, că povara suprareglementării și a birocrației a devenit un obstacol în calea competitivității Europei, o provocare care este cu atât mai evidentă în mecanismele de notificare, autorizare și de implementare a ajutoarelor de stat.
Deși documentul subliniază în mod constant necesitatea de simplificare a procedurilor și proceselor administrative de examinare și/sau autorizare, în mod concret, CE sugerează două inițiative în materie de ajutoare de stat care necesită revizuirea cadrului de reglementare și instituirea de instrumente noi.
1. Susținerea proiectelor importante de interes european comun (IPCEI)
Un pas esențial avut în vedere pentru revitalizarea economiei este acela de simplificare a procedurilor de aprobare a IPCEI, precum și extinderea plajei de acoperire a acestora.
CE urmărește dezvoltarea unui nou instrument de coordonare a competitivității numit Competitiveness Coordination Tool, prin intermediul căruia autoritatea își propune să identifice și să alinieze un set de priorități în domeniile-cheie relevante pentru a stimula inovarea și investițiile publice și private.
În plus, în măsura în care instrumentul de coordonare va ajunge la maturitate, acesta va fi utilizat pentru a identifica sectoare noi și strategice în care investițiile vor fi prioritar susținute.
CE urmărește înființarea unui fond public adițional în vederea susținerii proiectelor IPCEI, precum și a proiectelor ce implică activități de cercetare și dezvoltare.
Pe scurt, IPCEI reprezintă programe investiționale transnaționale în care sunt angrenate resurse comune de know – how, expertiză și resurse financiare derulate într-o serie de domenii de interes unional (semiconductoare, baterii, hidrogen, cloud computing etc.).
Totalul investițiilor până în prezent se ridică la un nivel de total de 91 de miliarde de euro (fonduri publice și private).
2.Energia curată – al doilea punct relevant în stimularea investițiilor, a cercetării și dezvoltării
Documentul propune, de asemenea, încurajarea producției și prestării serviciilor prin tehnologii cu emisii reduse de carbon și a practicilor economiei circulare prin stimulente financiare și prin reforma ajutoarelor de stat.
În domeniul energiei curate, CE propune adoptarea unui pachet legislativ care să ofere investitorilor confortul unui proces de autorizare simplificat pentru sectoare cheie, punând această inițiativă inclusiv în sarcina autorităților administrative naționale din statele membre.
Pe scurt, ne pregătim de noi reglementări cu prilejul implementării noului Pact Industrial verde și a noilor reguli în măsura ajutoarelor de stat, ambele inițiative fiind deja anunțate la finele anului 2024.
II. Reglementările UE privind controlul concentrărilor economice, TTBER și Regulamentul privind piețele digitale – scuturile la îndemâna Comisiei pentru protejarea concurenței în cadrul pieței unice
Normele privind controlul concentrărilor economice urmează să fie revizuite
CE propune actualizarea normelor privind examinarea și notificarea concentrărilor economice, promițând previzibilitate și echitate în aplicarea legii.
Având în vedere efectele în lanț ale cazului Illumina-Grail la nivelul statelor membre, era aproape de așteptat ca autoritatea să transmită un astfel de mesaj și să propună o inițiativă de reglementare (cel puțin, la nivel declarativ, pentru moment).
Cu toate acestea, documentul nu clarifică direcția de analiză sau modalitatea cum vor fi abordate în viitor tranzacțiile care presupun transferul controlului asupra unei întreprinderi și ale căror valori ale investițiilor sunt sub pragurile legale de notificare a tranzacțiilor.
Antamarea acestui subiect de către CE este importantă, autoritățile naționale de concurență începând, deja, să adopte poziții oficiale în favoarea competenței de analiză a acestor tranzacții (cel mai recent exemplu fiind poziția Autorité de la concurrence).
Reglementările de concurență în materia transferului tehnologic
Un alt demers aflat pe lista de „to-do” a CE îl reprezintă actualizarea Regulamentului de exceptare pe categorii pentru transferul de tehnologie și a Orientărilor privind transferul de tehnologie.
Actul normativ și orientările de aplicare reprezintă unelte relevante utilizate pentru evaluarea legalității acordurilor privind transferul tehnologic din perspectiva regulilor de concurență și asupra cărora nu au mai fost operate modificări din 2014.
Scopul CE este acela de a oferi claritate și predictibilitate întreprinderilor atunci când decid încheierea de acorduri de licențiere și/sau de transfer de tehnologie, scopul final fiind acela de a promova diseminarea tehnologiei pe cale comercială (transfer), de a sprijini proiectele de cercetare și dezvoltare la început de drum și de a încuraja inovarea.
Punerea în aplicare a Regulamentului privind piețele digitale ("DMA")
CE subliniază că Regulamentul privind piețele digitale ar putea contribui la deschiderea ecosistemelor închise, permițând întreprinderilor inovatoare să ofere noi servicii digitale clienților (de la data publicării documentului și data publicării, cel puțin două autorități de concurență sau de implementare au declanșat investigații pe aceste considerente).
Prin urmare, în aplicarea DMA, se va acorda probabil o atenție sporită ecosistemelor închise.
CE intenționează, de asemenea, să susțină reglementări privind infrastructura digitală, urmărind stimularea construirii viitoarelor rețele digitale, de a reduce costurile de conformitate și sarcinile administrative și de a îmbunătăți conectivitatea digitală pentru utilizatorii finali.
Concluzii
Obiectivele asumate de către CE sunt diverse și complexe iar, uneori, par a fi contradictorii – CE garantează simplitate și predictibilitate pentru sectorul privat, tot ea fiind cea care propune numeroase reforme, reglementări și instrumente noi de punere în aplicare a legii.
Este greu de susținut că un astfel de plan complex de politici și măsuri îndeplinește standardul de predictibilitate și siguranță de care mediul privat pare că are din ce în ce mai multă nevoie.
Interesant va fi de urmărit cum aceste direcții vor fi implementate la nivelul UE, dar și la nivelul statelor membre, mai ales cu cât CE vorbește despre nevoia unei „coordonări intense”, precum și despre nevoia de a susține „eforturile Statelor Membre de a investi mult, mai bine și împreună”.
Astfel, CE deja a anticipat eforturile comune ale tuturor statelor membre (atât din perspectiva reglementării, cât și din perspectiva finanțării) pentru îndeplinire a acestor direcții și obiective ambițioase.
Articol scris de Tudor PASAT – Associate, GNP Guia Naghi și Partenerii