Împăciuitor și cu un aer, oarecum, superior, președintele polonez Andrzej Duda îi transmitea lui Volodimir Zelenski, în ajunul plecării spre Washington, să nu reacționeze dur și să aibă răbdare în relația cu liderul SUA.
„I-am sugerat președintelui Zelenski să rămână angajat pe calea unei cooperări calme și constructive cu Donald Trump”, a anunțat Duda, citat de Reuters.
Înainte de a avea loc, întâlnirea dintre președintele polonez și cel american a fost prezentată în presa europeană ca o nouă reușită a diplomației de la Varșovia.
În România, o țară aflată sub tirul necruțător al asociaților lui Trump, care promovează candidatura lui Călin Georgescu, susținut de Kremlin, desantul polonez la Washington a fost privit cu invidie.
La o zi după ce președintele american a spus despre Zelenski că e „dictator”, susținând că se face responsabil pentru începerea războiului, fiind obligat să facă un „deal” convenabil lui Putin încât acesta să nu mai atace Ucraina, părea că diplomația poloneză găsise o cale să pătrundă în mintea și sufletul lui Donald Trump.
Succesul Varșoviei se proiecta împotriva cursului evenimentelor și a cedării totale a noii administrații americane în fața lui Putin.
Polonia a fost și este una dintre cele mai mari susținătoare ale Ucrainei în lupta de apărare în fața agresiunii Rusiei.
A primit milioane de refugiați, a transferat arme și bani către Kiev, iar teritoriul țării a devenit principalul culoar de transport al ajutoarelor militare din SUA și Europa către Ucraina.
Andrzej Duda a ajuns președintele Poloniei în 2015, fiind nominalizat și susținut de PiS (Partidul Lege și Justiție), acum în Opoziție, o formațiune ai cărei lideri nu și-au ascuns niciodată admirația față de Donald Trump.
În cancelariile europene, vizita liderului polonez la Washington era urmărită cu interes în contextul tensiunilor dintre Donald Trump și liderii occidentali.
De aceea, a fost un șoc când pe rețelele sociale, dar și în presa poloneză au apărut informații că Andrzej Duda a fost umilit la Casa Albă, fiind ținut în picioare o oră și jumătate în fața Biroului Oval pentru ca, în final, să fie primit de Trump pentru zece minute în care, practic, cei doi nu au discutat nimic.
Gestul liderului american a fost perceput de opinia publică din Polonia ca un fel de pedeapsă pentru poziția antiRusia, iar atitudinea lui Trump a arătat din nou că pacea despre care vorbește înseamnă în realitate sacrificarea Ucrainei.
La Varșovia, ambele părți ale eșichierului politic sunt unite prin poziția critică față de Rusia.
Polonezii sunt chiar mai ostili Kremlinului decât românii, ambele popoare având enorm de suferit de pe urma apropierii de Moscova, care multă vreme a reușit să controleze cele două țări.
Trump, consultări repetate cu Putin
Bucureștiul, intrat într-o criză profundă după anularea alegerilor prezidențiale, a fost izolat pe plan internațional în ultimele două luni, devenind o victimă sigură a campaniilor lansate de Kremlin pentru a schimba traiectoria politică a țării.
- Elon Musk, atac la președintele CCR: Tipul ăsta e un tiran, nu un judecător
- De ce îl ajută Elon Musk pe Călin Georgescu. Se apropie o furtună perfectă de România - Interviu
- Ce vrea Elon Musk de la România?
Ilie Bolojan, președintele interimar, și Emil Hurezeanu, ministrul de Externe, au sperat ca un succes al lui Duda la Washington să fie o cale pe care ar putea merge și România în viitorul apropiat, dar ușa a fost trântită cu putere de Donald Trump, care a decis să joace cartea Rusiei, cel puțin deocamdată.
Actualul președinte american s-a aflat în contact permanent cu Vladimir Putin încă din timpul campaniei electorale. Mai multe surse au confirmat acest lucru pentru jurnaliștii din SUA.
Din modul în care au decurs evenimentele după reîntoarcerea lui Trump la Casa Albă reiese o aliniere a acestuia cu interesele liderului rus.
Principalul obiectiv al lui Putin este îndepărtarea de la putere a lui Zelenski. Abia atunci, liderul rus poate spune că și-a atins obiectivele, adică a „denazificat Ucraina” și a rămas și cu teritoriile cucerite.
Deși Rusia e epuizată de război, cu 800.000 de militari scoși definitiv din luptă, supraviețuirea politică a lui Putin va fi pusă în discuție, dacă Zelenski rămâne la putere.
Astfel trebuie înțeleasă aducerea brutală în atenția publicului a necesității alegerilor prezidențiale în Ucraina din partea lui Keith Kellog, trimisul special al SUA pentru această țară.
Subiectul a fost preluat imediat de asociații lui Trump, dar și de președinte, culminând cu marcarea lui Zelenski ca „dictator” în conferința de presă din 20 februarie.
Putin, trei cerințe esențiale
Cu o săptămână înainte, în 13 februarie, președintele american a avut o lungă convorbire telefonică, prima oficială, cu Vladimir Putin.
Din declarațiile făcute după acest contact a reieșit că „pacea” promisă de Trump e mult mai îndepărtată decât se aștepta, iar cererile lui Putin, greu de realizat.
Am experiență în negocierea cu ministrul rus de Externe Lavrov și consilierul lui Putin, Ușakov. Ceea ce văd acum este tactica rusă clasică. Nu oferă nimic, cer totul și așteaptă cealaltă parte să dezbată, fiind nerăbdătoare să ajungă la o înțelegere...
Michael McFaul, fost ambasador al SUA în Rusia
Totuși, Trump a crezut că poate găsi o cale prin care să ducă la îndeplinire cele trei condiții minimale cerute de liderul rus:
- păstrarea teritoriilor ocupate;
- Ucraina nu intră în NATO;
- Zelenski e îndepărtat de la putere;
În acest sens trebuie înțelese acțiunile lui Trump, liderul SUA încercând să distrugă solidaritatea europeană din jurul Ucrainei și să compromită imaginea de erou a lui Zelenski.
Umilirea Poloniei de către Casa Albă a fost doar ultimul duș rece primit de europeni care, încet, încet, au ajuns la concluzia că trebuie să se detașeze de SUA și să găsească alte formule de sprijinire a Ucrainei, dar și de apărare împotriva Rusiei.
Donald Trump nu a avut niciun plan în ce privește pacea din Ucraina. A mizat că, odată reîntors la Casa Albă, influența sa va fi atât de mare, cel puțin în prima parte a mandatului, încât va putea „impune” pacea, forțându-l pe Zelenski să ofere Kremlinului tot ce vrea.
Trump, de asemenea, nu e un mare gânditor strategic, bazându-se pe opiniile consultanților care-i sunt loiali și care îi spun, în general, cam ce vrea să audă.
Capcană pentru Zelenski
Acum, la Casa Albă s-a instaurat un fel de absolutism, iar opiniile contrare sunt respinse, blamate și urmate de consecințe negative pentru cei care le emit.
Așa că pacea lui Trump nu e decât o viziune „de afaceri” a acestuia, una care nu ține seama de context și de reacțiile fragmentate și, de multe ori, surprinzătoare ale Europei.
Trump folosește „contractul cu rezervele minerale ale Ucrainei” pentru a-l atrage pe Zelenski într-o capcană.
Odată ce ar semna un astfel de document, regimul politic de la Kiev ar fi supus la o campanie de propagandă sufocantă din partea Rusiei, în care Zelenski ar fi acuzat că a vândut bogățiile țării fără să aducă pacea.
Campania ar urmări să distrugă popularitatea lui Zelenski și să provoace o criză politică de proporții în Ucraina.
Un astfel de contract nu poate fi semnat decât în condițiile în care Kievul primește garanții de securitate din partea SUA, ceea ce până acum Casa Albă s-a ferit să ofere.
Pacea din Ucraina e încă departe, iar relația lui Trump cu Rusia a devenit și mai problematică pentru sistemul politic american, dar și pentru Europa, ca în primul mandat al președintelui american, atunci când a supraviețuit celor două încercări de demitere provocate de relația sa specială cu Putin.