Preşedintele Senatului, Ilie Bolojan, va asigura interimatul la Cotroceni, potrivit Constituţiei, după ce Klaus Iohannis şi-a anunţat demisia, începând cu data de 12 februarie.
- Iohannis și-a anunțat demisia, ca să nu „ajungem de râsul lumii”
- Reacții la cald după ce Iohannis și-a anunțat demisia
Potrivit articolului 98 din Constituția României, dacă funcţia de preşedinte devine vacantă ori dacă preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de către preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor.
"Curtea Constituțională trebuie să constate vacanța funcției și să trimisă o scrisoare la Guvern și la Parlament pentru a se stabili cine îndeplinește funcția de președinte interimar. Constituția spune că funcția aceasta poate fi îndeplinită de către președintele Senatului sau președintele Camerei Deputaților, dar nu este o ordine obligatorie. Dacă președintele Senatului refuză, poate să fie președintele Camerei Deputaților", a declarat Augustin Zegrean, fost şef CCR, pentru Agerpres.
Cel mai probabil, preşedintele Senatului, Ilie Bolojan, va deveni președintele interimar al României până la alegerea noului șef al statului la alegerile prezidențiale din luna mai.
Bolojan este însă şi preşedinte interimar al PNL, funcţie la care acum trebuie să renunţe. Surse din partid susţin că lider interimar în locul lui va deveni Cătălin Predoiu, ministrul de Interne.
Primul test pentru viitorul președinte interimar este Consiliul European din martie, organizat la Bruxelles, unde nu există încă o agendă de discuții. O altă temă fierbinte este susținerea Ucrainei şi relaţia tumultuoasă cu SUA, în mandatul Trump.
Ce poate şi ce nu poate să facă un preşedinte interimar
Constituția stabilește că președintele interimar va prelua toate atribuțiile unui şef de stat, cu trei excepții:
- - nu va putea adresa Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale națiunii;
- - nu va putea dizolva Parlamentul;
- - nu poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința cu privire la probleme de interes national.
Celelalte prerogative, atât în domeniul politicii externe, cât și în domeniul apărării, vor fi asigurate de președintele interimar.
Astfel, conform Constituției, acesta va putea încheia tratate internaționale în numele României, vaă acredita reprezentanții diplomatici ai României și va putea aproba desființarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.
De asemenea, președintele interimar va fi comandantul forțelor armate și va îndeplini funcția de președinte al Consiliului Suprem de Aparate a Tarii, poziție din care poate declara mobilizarea parțială sau totală a forțelor armate.
În atribuțiile președintelui interimar intră și numirea în funcții publice, acordarea în gradele de mareșal, de general și de amiral, conferirea decorațiilor și a titlurilor de onoare.
De asemenea, președintele interimar poate acorda grațierea individuală.
Chiar și președintele interimar poate fi suspendat din funcție, dacă săvârșește fapte grave, care încalcă prevederile Constituției.
Iată ce spunea Ilie Bolojan acum câteva zile despre perspectiva de a fi preşedinte interimar.