Numirea lui Eugen Bejinariu, deputat PSD, în fruntea Comisiei de Control SRI din Camera Deputaților nu spune mare lucru celor care au vârsta între 20 și 30 de ani, își petrec o mare parte din timp pe TikTok și vor să voteze un „candidat antisistem” cum e Călin Georgescu.
Ei nu știu că acesta din urmă reprezintă sistemul însuși, în ungherele lui a fost creat, de acolo a fost lansat cu scopul de a împinge România într-o zonă gri, mai departe de Occident și mai aproape de Rusia, astfel încât cei din sistem, care au preluat puterea după 1990 și au supraviețuit, să nu piardă controlul.
Eugen Bejinariu, 66 de ani, a activat înainte ca ofițer în Ministerul Apărării, fiind un om politic care gravitează în jurul lui Adrian Năstase.
De-a lungul timpului a fost implicat în scandaluri de corupție, cum ar fi „afacerea” Microsoft, dar a scăpat de anchetă, salvat de imunitatea parlamentară.
Revenirea lui în prim-plan exact în momentul în care SRI trece printr-o profundă criză de neîncredere provocată de anularea alegerilor prezidențiale indică o creștere a influenței în societate a axei Ion Iliescu – Adrian Năstase, care împinge din nou România spre marginea Europei.
Îngrijorați de războiul care se desfășoară la graniță, preocupați de blocajul politic generat de Iohannis, Ciucă și Ciolacu, prea puțini au fost atenți la activitatea fostului președinte al României care se apropie de 95 de ani, ce vor fi împliniți în data de 3 martie.
În afara glumelor făcute pe rețelele sociale pe seama vârstei sale matusalemice, Ion Iliescu a rămas surprinzător de activ, iar pe parcursul anului trecut și-a expus periodic viziunea politică prin postări pe blogul său, dar și realizând un lung interviu cu consilierul său, deputatul Ionuț Vulpescu, pentru podcastul „Avangarda”.
Zile tulburi, Malița mustrat de Ceaușescu
„Tezele din Iulie, 1971, au readus cenzura și au blocat deschiderea importantă a ultimilor ani din zona culturală. Ceaușescu dădea semne de frică: acuza reprezentanții învățământului de liberalism burghez – nici Mircea Malița nu a ieșit nemustrat din ședință – comunicarea și circulația au început să fie închise, controlul plecărilor peste granițe tot mai aspru”, a povestit Ion Iliescu în interviul dat consilierului său personal.
„1971 a fost și debutul autarhiei: Ceaușescu a izolat România sub pretextul unui popor capabil care nu are nevoie de importuri și foarte curând a fost lansată teza potrivit căreia independența politică nu poate fi confirmată decât de independență economică, însemnând absența datoriilor străine”, a mai spus Ion Iliescu.
În acest interviu, fostul președinte încearcă din nou să se pună bine cu istoria, să schimbe percepția din mentalul colectiv că a ajuns la putere cu sprijinul Moscovei în zilele tulburi ale revoluției din 1989.
Degringolada în care a intrat România la sfârșitul anului trecut are legătură și cu faptul că la peste 35 de ani de la prăbușirea regimului Nicolae Ceaușescu nu a existat un proces în urma căruia judecătorii să stabilească responsabilitățile celor care au preluat puterea în 22 decembrie și au declanșat un masacru pentru a înlătura orice formă de opoziție.
Dreptul la tăcere
„… în octombrie 2016… Intrarea intempestivă a lui Ion Iliescu aproape că m-a făcut să cad de pe scaun”, a relatat procurorul Cătălin Ranco Pițu, unul dintre cei care au realizat rechizitoriul din „Dosarul Revoluției”, în cartea sa Ruperea Blestemului.
„Nu doar că venise cu aproape o oră mai devreme decât fusese chemat, dar a și intrat dezinvolt, cu bine-cunoscutul zâmbet larg, dând impresia unui om detașat, care nu are nimic de ascuns”, a descris procurorul Pițu întâlnirea cu fostul președinte, chemat la audieri.
„… îmbrăcat impecabil, s-a așezat… și ne-a acordat privilegiul de a ne afla în prezența lui. Din start ne-a spus că va uza de dreptul la tăcere”, a mai subliniat procurorul în cartea sa.
„… discuția s-a purtat la un nivel elevat, chiar elegant, până în clipa în care ne-am exprimat dorința de a discuta despre oamenii care au murit începând cu data de 22 decembrie 1989. În acel moment, Ion Iliescu realmente s-a schimbat la față, privirea devenindu-i nefiresc de întunecată și de tăioasă. Ba chiar și-a pierdut ușor cumpătul când i-am spus că există suspiciuni conform cărora se află printre cei ale căror conduite au contribuit decisiv la tragediile ce au survenit în seara de 22 decembrie”, a scris Cătălin Ranco Pițu în cartea Ruperea Blestemului.
În această scurtă descriere se poate observa cât de adânc a îngropat sistemul politic creat de Ion Iliescu adevărul despre modul dubios în care a ajuns la putere și a consolidat-o în acele zile tulburi.
România e afectată și azi de deturnarea mișcării populare de atunci și menținerea țării, cel puțin un deceniu, sub influența directă a Kremlinului.
Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Petre Roman, Adrian Năstase, Adrian Severin și alții sunt încă aici și au în continuare o mare influență politică și economică, conexiuni în serviciile secrete și acces la informații care afectează cursul evenimentelor din țară.
Fantome cu planuri de salvare
Pe fondul eșecului lui Marcel Ciolacu, care a provocat cea mai mare înfrângere pentru PSD, vechi structuri de putere se repliază și scot în față personaje prin care încearcă să-și păstreze influența.
Apariția lui Eugen Bejenariu ca responsabil cu controlul SRI e un semnal puternic că moștenitorii Partidului Comunist n-au dispărut.
Intrarea lui Victor Ponta în scenă, discipolul lui Adrian Năstase, e un alt semnal că forțe din umbră propun un plan de salvare pentru PSD, urmărind să-l transforme într-un partid conservator, urcat pe valul curentului populist din SUA, promovat de Donald Trump.
În subteranele politicii românești, în aceste zile, se poartă discuții de pace pentru găsirea unor soluții la „virusul” Călin Georgescu, un candidat promovat printr-o asociere dintre rețele de informații interne, în principal formate din foști spioni din perioada Ceaușescu și anii ‘90, cu „colegi” din Rusia.
„Popularitatea candidatului Georgescu a crescut deosebit de rapid pe TikTok, în special în cele două săptămâni care au precedat alegerile”, se arată în raportul realizat de guvernul Franței, sub autoritatea premierului.
„De exemplu, numărul de abonați și numărul de vizualizări pe contul TikTok al lui Călin Georgescu au crescut de trei ori între 10 și 24 noiembrie 20245. Hashtagurile asociate candidatului s-au bucurat, de asemenea, de o popularitate fulminantă, așa cum este cazul pentru #calingeorgescu care, potrivit European Digital Media Observatory, a înregistrat peste 73,2 milioane de vizualizări în șapte zile. Potrivit TikTok, creșterea numărului de abonați pentru conturile care îl promovau pe acest candidat nu ar fi urmat un tipar organic obișnuit, ceea ce denotă un proces de coordonare”, se mai precizează în documentul oficial citat.
O astfel de operațiune nu putea fi făcută fără implicarea unor entități străine, unele care au avut influență chiar asupra companiei chineze, suspectată că a închis ochii la manipularea algoritmului rețelei TikTok.
România se schimbă rapid și nu în bine, iar din straturile adânci ale societății apar fantome care vin cu planuri de salvare, la fel ca în 1990, care au încetinit democratizarea și dezvoltarea țării vreme de decenii. Ce va fi diferit? Ion Iliescu e încă aici, lângă noi. Ne veghează!