În 2025, guvernul va acorda doar un ajutor unic pentru pensionarii cu venituri mici, care va fi plătit în perioada septembrie-noiembrie 2025. Anunțul a fost făcut de Kelemen Hunor, care a explicat: „Atât putem face în acest an. Bugetul, anul trecut, a fost făcut varză”.
„Ne permite bugetul și acest lucru îl dorim cu toții, să avem o plată one-off pentru pensii mici, 1.300 – 3.000, undeva în septembrie-octombrie, fiindcă trebuie să-i ajutăm pe oamenii care au pensiile mici”, a declarat, la Digi 24, Kelemen Hunor.
Liderul UDMR a explicat că, deși există o dorință generală pentru majorarea pensiilor, situația bugetului nu permite acest lucru în 2024.
„Toată lumea dorește indexare, toată lumea dorește o creștere a pensiilor, dar trebuie să spunem astăzi, sincer, uitându-ne în ochii oamenilor, că nu avem capacitatea financiară bugetară. Bugetul, anul trecut, a fost făcut varză", a precizat vicepremierul.
Prin „ordonanța trenuleț”, adoptată la finele anului trecut, guvernul a înghețat creșterile de pensii care urmau să aibă loc în acest an.
Kelemen Hunor a mai spus, într-o intervenție la B1Tv, că în bugetul de stat, ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, va estima corect veniturile, iar cheltuielile vor fi chibzuite.
„Veniturile vor fi estimate corect. Cheltuielile vor fi foarte exact chibzuite şi puse în Legea Bugetului, pentru că altfel nu mai putem finanţa nici deficitul şi nici cheltuielile bugetare.
În 2025, în fiecare săptămână, România plăteşte un miliard de lei doar pe dobânzi şi nu vorbim încă de bază. Deci 51 de miliarde de lei vom plăti doar pentru dobânzi, iar în 2026 vom plăti 60 de miliarde de lei doar pe dobânzi, nu vorbim de bază.
Sunt sume uriaşe. Nu ne permitem să nu fim sinceri, nu ne permite să ne jucăm cu cifrele şi cu cheltuielile”, a afirmat liderul UDMR.
Totuși, el a spus că nu trebuie crescute taxele în România, care sunt deja foarte mari, însă ar trebui redus aparatul bugetar.
„Nu trebuie să creştem taxele, fiindcă oricum în România sunt taxe foarte mari, dar fiecare cetăţean trebuie să fie egal. Asta înseamnă că trebuie să umblăm la alte chestiuni legate de vârsta de pensionare la o grămadă de categorii socio-profesionale şi trebuie să vedem dacă România are nevoie de 1,3 milioane de funcţionari.
Aparatul bugetar este supradimensionat. Aşa ceva nu se poate menţine pe termen lung, acolo trebuie să vedem dacă cifra de 1,3 milioane de lei este ok sau nu. Din punctul meu de vedere nu e ok.
În următoarea perioadă, fiecare ordonator de credite trebuie să facă o evaluare şi Guvernul trebuie să aibă nişte criterii prin care restructurăm aparatul bugetar, dar restructurarea nu va atinge sănătatea, învăţământul şi acele domenii care sunt sensibile, cum ar fi apărare şi ordine publică”, a mai afirmat Kelemen Hunor.